Nu plânge că te dau uitării,
Şi nici nu plânge că te las
Sosit-a ceasu-nstrăinării
Şi ceasul bunului rămas.
Se rupe-un lanţ plin de tărie
Ca firul cel mai subţirel
Când soarta vrea aşa să fie,
Zădarnic vrei să faci altfel.
Şi nu mai e nimic în stare
Să-ntoarcă vremile-napoi
Şi acea iubire atât de mare
Ce-a fost odată între noi.
Rămâi tu, dar, rămâi cu bine,
Rămâi cu suflet liniştit
Un dor se duce şi-altul vine,
Şi vei uita că te-am iubit.
Şi nici nu plânge că te las
Sosit-a ceasu-nstrăinării
Şi ceasul bunului rămas.
Se rupe-un lanţ plin de tărie
Ca firul cel mai subţirel
Când soarta vrea aşa să fie,
Zădarnic vrei să faci altfel.
Şi nu mai e nimic în stare
Să-ntoarcă vremile-napoi
Şi acea iubire atât de mare
Ce-a fost odată între noi.
Rămâi tu, dar, rămâi cu bine,
Rămâi cu suflet liniştit
Un dor se duce şi-altul vine,
Şi vei uita că te-am iubit.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Nu se înjura şi nu se face spam
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.