Un întelept obişnuia să stea zilnic
la intrarea într-o cetate din Orientul Mijlociu. Într-o zi, un
călător se apropie de el şi îi spuse:
- Nu am mai fost niciodată pe aici. Cum sunt locuitorii acestei cetăţi? Înteleptul îi răspunse printr-o întrebare:
- Cum erau locuitorii cetăţii de unde vii?
- Egoişti şi răi. De aceea, mă bucur că am putut pleca de acolo.
- Nu am mai fost niciodată pe aici. Cum sunt locuitorii acestei cetăţi? Înteleptul îi răspunse printr-o întrebare:
- Cum erau locuitorii cetăţii de unde vii?
- Egoişti şi răi. De aceea, mă bucur că am putut pleca de acolo.
- Aşa sunt şi locuitorii acestei cetăti, a răspuns înteleptul.
Putin după aceea, un alt călător se apropie de el şi i se adresă:
- Abia am sosit în acest oraş. Cum sunt oamenii de aici?Înteleptul răspunse cu aceeaşi
întrebare - Cum erau locuitorii cetătii de unde vii?
- Erau buni şi cinstiti. Am avut multi prieteni acolo şi i-am părăsit cu greu.
- Aşa sunt şi locuitorii acestei cetăti, a răspuns înteleptul.
Un negutător care stătea de ceva timp în preajmă şi care auzise aceste discutii, se îndreptă către întelept şi îi spuse cu reproş̧, imediat după ce şi al doilea drumeţ plecă:
- Cum poti să dai două răspunsuri cu totul diferite la una şi aceeaşi întrebare pe care ţi-au adresat-o aceşti doi oameni?
- Fiule, fiecare poartă lumea sa în propria-i inimă. Acela care nu a găsit nimic bun în trecut, nu va găsi nici aici nimic bun. Dimpotrivă, acela care a avut şi în alt oraş prieteni, va găsi şi aici tovarăşi credincioşi şi de încredere. Pentru că, vezi tu, oamenii pe care îi atragem în jurul nostru sunt cei care ni se aseamănă...
ador aceasta povestioara!
RăspundețiȘtergereÎntr-adevăr, e plină de înţelepciune. Şi mie îmi place enorm. Mulţumesc pentru popas, Mirela.
RăspundețiȘtergere