La pescuit...


   În vacanţa de vară, am mers cu familia mea, la pescuit. De cum m-am trezit din somn şi mă pregăteam să mă echipez pentru o astfel de activitate, deja îmi imaginam că voi prinde în undiţa mea, cel mai mare peşte, dintre cei pescuiţi de-a lungul timpului, în familia mea de pescari. Voiam să bat recordul unei capturi pescăreşti din familia noastră, mare consumatoare de peşte de altfel.
  Şi, iată-mă pe malul apei, privind cu nerăbadre către pluta undiţei, numai-numai să nu pierd momentul în care peştele ar fi prins momeala. Răsăritul se oglindea minunat în apă şi pe de o parte eram fascinată de chipul său în oglindă, iar pe de altă parte eram concentrată către undiţa mea în care trebuia să se zbată deja peştele acela frumos pe care mi-l doream. Şi iată, că după mai puţin de o oră de când am aruncat undiţa în apă am şi prins un caras mare pe care nu-l puteam ţine în mână. Atât de tare se zbătea. Fotografii, chiote de bucurie, felicitări şi replici de ,,norocul începătorului” se derulau în jurul meu. Însă, eu eram fericită că dorinţa mea se împlinise şi aproape că nu-mi mai păsa dacă voi mai prinde sau nu în acea zi vreun peşte. Şi.... fără să exagerez, chiar la scurt timp după primul, s-a prins în acul undiţei mele încă un peşte, mai mic recunoasc, dar destul cât să ofer o masă pe cinste familiei mele la prânz.
  Deja simţeam că se naşte în mine pasiunea pentru acest sport, de aceea am continuat să merg la fiecare sfârşit de săptămână la pescuit, deoarece devenisem fascinată de acel moment în care peştele, prins în acul undiţei, se zbate să scape. Este, cred, o senzaţie unică, care se naşte în sufletele viitorilor pescari amatori, aşa cum îmi place să mă consider şi eu.
  Am repetat experienţa, de mai multe ori,  însă, recunosc, capturile nu au mai fost la fel de bogate, întorcându-mă acasă cu peştişori mici pe care îmi plăcea să-i aşez în vase de apă şi să îi hrănesc, făcându-mi plăcere să le privesc jocul prin apă.
   Pescuitul este o pasiune plăcută, care necesită timp şi care ne poate aduce un sentiment de mulţumire, ne poate crea amintiri plăcute, pe care le vom povesti cu drag prietenilor.
Aşadar, pot să spun că din vara trecută în palmaresul pasiunilor mele am notat şi pescuitul.

Georgiana Vîju


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Nu se înjura şi nu se face spam

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.