Copilăria

 Fiicei mele, Georgiana

Închisă-n suflet în fragilă colivie,

O porţi etern prin  ale vieţii gări:

 E raiul jocului, dulcea copilărie

Ce ascunde în ea suave îmbrăţişări.

Clipele ei urzesc fin inocenţa vieţii

Când prinse sunt în al vârstei năvod,

Timide poartă-n ele roua dimineţii

Căzută-n palma mamei într-un etern izvod.

Căile din suflet de ea cutreierate,

Ca-ntr-o briză a verii mângâie-n culori.

Şi zâmbete curate-n gânduri s-aplecate

Şi încarcă lumea în serafice hori.

Şalul ei magic să nu îl arunci devreme

Aşează-i cu grijă icoana printre sfinţi!

Ascunde-o printre alese clipe supreme,

Când vei smulge sorţii, veşnici făgăduinţi!

 Cornelia Vîju