Adesea înmoi pensula în acuarela inimii şi trasez imagini pe pânza
imensă a vieţii. Le schiţez peste acea parte în care desenez tabloul şcolii în
care învăţ, locul de unde culeg cele mai fine picături de înţelepciune.
Câteodată folosesc doar culori vii, pentru că
mă simt fericită şi mă refer la zilele în care note de zece se aşează voioase
în carnetul meu de elev. Alteori, folosesc tonuri mai blânde, pentru că...
recunosc, am şi zile în care nota maximă mă ocoleşte şi asta pentru că mă las
purtată câteodată pe aripile jocului şi închid în sertăraşul amânărilor problemele de matematică.
Colorez în această perioadă încăperile sufletului cu mult
zâmbet. Cu surâsul acela special, ce mi-l aşează pe chip doar viaţa de şcolar, magia
acestei perioade plină de elan, visare şi ştrengărie.
Îmi
place să mă ascund printre adierile calde din curtea şcolii mele, mă las adesea
copleşită de farmecul ei şi-aş vrea chiar, să pot opri clipa în loc... ca să mă
răsfăţ sub razele sale, iar timpul să nu mă poată atinge.
Vîju Ionela Georgiana, clasa a Va
Şcoala Generală Movila Miresii
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Nu se înjura şi nu se face spam
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.