Dorinţă

 Dă-mi, Doamne, o frumoasă zi de mai

Şi mă îmbracă-n flori şi-albe petale,

Aşează-mă  pe gura Ta de Rai

Să fiu un izvor de vise reale.

Şi să mă scurg în dulce răsărit,

Ca să îmi spăl a inimii povară,

Fă-mă zeiţa dorului robit

Să îl cânt lin, pe-a strunelor chitară.

Să îmi sculptez în suflet veşnicia,

Pustiul s-adun cu mâinile goale,

Din ochi să curg în plâns fericirea

Şi cântul ei să mi-l aştern în cale.

Cornelia Vîju