Ziua Naţională a României

   1 Decembrie a fost adoptată ca Zi Naţională a României în 1990, reprezentând sărbătorirea Marii Adunări de la Alba Iulia, unde s-a votat Unirea Transilvaniei cu România şi simbolizează unirea tuturor românilor într-un singur stat naţional.
   Anul 1918 reprezintă în istoria poporului român anul triumfului idealului naţional, anul încununării victorioase a lungului şir de lupte şi sacrificii umane şi materiale pentru făurirea statului naţional unitar. Acest proces istoric, desfăşurat pe întreg spaţiul de locuire românesc, a înregistrat evenimente cum ar fi unirea Moldovei şi Munteniei în 1859, proclamarea independenţei absolute a ţării de sub dominaţia otomană, consfinţită pe câmpul de luptă de armata română în războiul din 1877-1878, precum şi adunările reprezentative, democratic alese, ale românilor din teritoriile aflate sub stapânirea straină din 1918.

   1 Decembrie este ziua tuturor românilor! Această sărbătoare naţională, mie, personal, îmi place foarte mult, deoarece cu această ocazie, împreună cu doamna dirigintă, organizăm serbări frumoase, cântăm cântece patriotice, recităm poezii şi ne confecţionăm singuri steguleţe pe care le încărcăm cu iubirea noastră. Este o festivitate grandioasă care-şi lasă  ecoul în sufletele noastre mult timp. În fiecare an aducem câte ceva nou în programul nostru special, închinat acestui eveniment.

  Zbuciumul istoriei, parcă, se resimte în inima fiecărui român în aceasta zi. Devenim mai buni, mai apropiati, mai frati, cum ne-ar numi carţile de istorie. Fiecare colţ din România este casa fiecăruia dintre noi, aşa ca oriunde te-ai afla pe 1 Decembrie te vei simţi ca acasă. Indiferent în ce zonă a ţării te afli (Moldova, Ardeal, Transilvania, ...) vei consuma cu plăcere mâncare tradiţională românească, cum ar fi sărmăluţele şi mămăliguţa şi te vei simţi, cu siguranţă, minunat !

  De aceea, Unirea românilor trebuie înfăţişată totdeauna – potrivit adevărului – ca urmarea firească a unei pregătiri istorice de sute de ani, în cursul cărora acest popor, de eroi şi de mucenici, a izbutit să-şi apere cu uimitoare stăruinţă „ sărăcia şi nevoile şi neamul" (M. Eminescu„ScrisoareaIII"), rămânând împotriva tuturor năvălirilor barbare şi vremelnicelor stăpâniri străine, în cea mai strânsă legătură cu pământul strămoşesc în care, ca într-un liman de mântuire, şi-a putut adăposti traiul de-a lungul vremilor de urgie.
   Astfel, statul român, întregit în forma lui de astăzi, trebuie preţuit ca unul dintre cele mai statornice, având temeiuri adânci şi nezguduite în alcătuirea geografică a pământului strămoşesc, în firea poporului român şi în trăinicia sa, în legăturile lui sufleteşti întărite prin unitatea aceluiaşi grai, aceleiaşi credinţe, aceloraşi datini şi obiceiuri, în asemănarea nedesminţită a întocmirilor şi aşezămintelor moştenite din bătrâni şi, mai presus de toate, în puterea morală a conştiinţei naţionale, fără de care ar fi nesigure toate celelalte temeiuri.

                                              Vîju Ionela Georgiana, clasa a V-a A

                                              Şcoala cu clasele I-VIII Movila Miresii

Notă: în întocmirea acestui material, am folosit şi date de pe net