Până unde poate coborî micimea umană!
Ne cutremurăm când vedem, adesea, cât de mult au decăzut unii oameni ai zilelor noastre! Sau poate că aşa o fi fost mereu, dar nu aveam acces la astfel de ştiri!
Că ura şi trădarea au înfierat sufletele anumitor oameni, se ştia de mult, chiar de când Iisus a fost vândut de propriul ucenic, Iuda, pentru treizeci de arginţi! Dar s-ajungi să-ţi încolţească vrăjmăşia în suflet, faţă de o persoană pe care practic nu o cunoşti, decât din vorbele cuiva (iar acela cine ştie ce fel o percepe!), şi să arunci cu piatra spre ea doar pentru că a urcat, poate, pe scara vieţii mai sus decât tine, nu! nu aş fi crezut pe cineva în stare! Personal, când auzeam despre indivizi (căci nu-i pot numi oameni!) cu astfel de comportamente, refuzam să cred că chiar există, că sunt descendenţi ai speciei... OM, şi că îşi derulează viaţa, chiar şi-n proximitatea spaţiului meu existenţial.