Elena Farago

Căteluşul schiop 


Eu am numai trei picioare,
Şi de-abia mă misc: ţop, ţop,
Râd când mă-ntâlnesc copiii,
Şi mă cheamă "cuţu' schiop".


Fraţii mei ceilalţi se joacă
Cu copiii toţi, dar eu
Nu pot alerga ca danşii,
Că sunt schiop şi cad mereu!



Şi stau singur toată ziua
Şi plâng mult când mă gândesc
Că tot şchiop voi fi de-acuma
Şi tot trist am să trăiesc.


Şi când mă gândesc ce bine
M-aş juca şi eu acum,
Şi-aş lătra şi eu din poartă
La copiii de pe drum!...


Cât sunt de frumoşi copiii
Cei cuminţi, şi cât de mult
Mi-ar plăcea să stau cu danşii,
Să mă joc şi să-i ascult!


Dar copiii răi la suflet
Sunt urâţi, precum e-acel
Care m-a lovit pe mine,
Şi nu-i pot iubi de fel...


M-a lovit din răutate
Cu o piatră în picior,
Şi-am zăcut, şi-am plâns atâta,
De credeam că am să mor...



Acum vine şi-mi dă zahăr
Şi ar vrea să fie bun,
Şi-aş putea să-l muşc odată
De picior, să mă razbun,


Dar îl las aşa, să vadă
Răul, că un biet căţel
Are inima mai bună
Decât a avut-o el.

Un comentariu:

  1. Copiii, iată, au puterea de a regreta un rău făcut. Oare, câţi dintre adulţii cei ,,răi la suflet" mai pot îndrepta un rău după ce l-au făcut?
    Iar dacă la grădiniţă, un copil m-a întrebat: ,,-Doamna, dar eu am văzut un Nenea care a făcut rău...cuiva! Cine trebuie să-l pedepsească pe acel om?"
    Abia după câteva secunde am reuşit să dau o explicaţie copilului respectiv.Nu mai contează ce i-am răspuns, important e să ne punem fiecare câte un semn de întrebare şi să-ncercăm să găsim un răspuns potrivit ...

    RăspundețiȘtergere

Nu se înjura şi nu se face spam

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.