PROIECT DIDACTIC, Puiul de I. Al. Brătescu Voineşti

Unitatea  de  învăţământ: 

Propunător: Spiţă Vîju Cornelia

Data:

Clasa: a IV-a A

Aria  curriculară:  Limba şi comunicare

Disciplina:  Limba şi literatura română

Unitatea  de  învăţare:  Lumea necuvântătoarelor

Subiectul lecţiei:  Puiul de I. Al. Brătescu Voineşti

Tipul  lecţiei: consolidarea şi sistematizarea cunoştinţelor

Obiective de referinţă:

2.3: să redea prin cuvinte proprii conţinutul unui text citit sau al unui mesaj audiat

3.2: să desprindă idei principale şi informaţii de detaliu dintr-un text citit (literar-nonliterar)

                         Obiective  operaţionale:

Cognitive:

O1: să citească corect, fluent,  expresiv, conştient textul din manual;

O2: să  povestească oral textul;

O3: să emită păreri personale referitoare la faptele prezentate;

O4: să extragă învăţătura textului;

O5: să dea exemple de consecinţe ale neascultării de părinţi;

Psihomotrice

O6: să reconstruiască imagini cu personajele povestirii din piesele unui puzzle;

Afective

O7: să participe cu interes la activitate;

RESURSE:

Metode  şi  procedee:

-explicaţia; conversaţia; exerciţiul; cvintetul; expunerea; problematizarea; jocul; ciorchinele; metoda pălăriilor gânditoare

Mijloace didactice:

-textul literar, caietele elevilor, 6 seturi de puzzle cu personajele povestirii,  fişe cu cele şase pălării de culori diferite: albă, roşie, neagră, galbenă, verde, albastră;

Forme  de  organizare:

- frontal,  pe grupe.                                                                        

Temporale: 50 de minute

Umane: colectivul de elevi

Locul de desfăşurare: sala de clasă

Bibliografice:

• Curriculum Naţional. Programe şcolare pentru învăţământul primar               Bucureşti, 1998;
• Programa şcolară pentru disciplina Limba şi literatura română.

·      Tudora Piţilă şi Cleopatra Mihăilescu, Manualul de Limba şi literatura română, Editura Aramis, Bucuresti, 2006.

·   .www.didactic.ro\

DEMERSUL DIDACTIC

Nr. Crt.	Etapele lecţiei/timp alocat	Ob.op	Activitatea învăţătorului	Activitatea elevului	Metode şi procedee	Mijloace	Forma de organizare	Evaluare
1.	Momentul organizatoric 2 minute		-Asigură un ambient (material şi psihic) optim pentru elevi. -dă indicaţii  elevilor să îşi aşeze băncile pentru un mod propice lucrului pe grupe.	-elevii îşi pregătesc manualele şi caietele de limba română. -îşi pregătesc băncile unindu-le pentru lucrul pe grupe	conversaţia	Caietele şi cărţile elevilor	frontal	Observaţia sistematică
2.	Verificarea temei 3 minute		-verifică cantitativ şi calitativ  (prin sondaj) tema, corectează eventualele greşeli şi explică celor care nu au rezolvat corect tema.	-elevii răspund la întrebările referitoare la temă.	-conversaţia -explicaţia	-caietele de temă	-frontal	-aprecieri verbale
3.	Captarea  atenţiei 5 minute	O6	- distribuie fiecărui grup un plic ce conţine piesele unui puzzle, -le cere elevilor să ordoneze corect piesele de puzzle cu personajele poveştii şi cu derularea secvenţelor lecţiei.	-ordonează corect piesele de puzzle  primite .	-jocul -problematizarea	Plicuri cu puzzle	Pe grupe	Observaţia sistematică Aprecieri faţă  de îmbiarea pieselor de puzzle
4.	Enunţarea  obiectivelor 1 minut		Se comunică   conţinutul învăţării şi  performanţele aşteptate de la elevi – citirea corectă a poveştii ,,Puiul” de I.Al. Brătescu Voineşti, valorificarea textului în diferite exerciţii pentru înţelegerea mesajului transmis de autor.	-elevii ascultă cu atenţie	-conversaţia		frontal	Observaţia sistematică
5.	Dirijarea învăţării 20 minute	O1 O2 O3 O3	Numeşte un elev ca să citească  textul. Se va stabili locul şi timpul desfăşurării acţiunii, personajele; întâmplarea şi finalul. -solicită povestirea pe scurt a textului -cere elevilor să-şi exprime opinia cu privire la faptele, atitudinea personajelor prin aplicarea cerinţelor din metoda ,,pălăriilor gânditoare”. Le oferă elevilor  plicuri cu pălăriile desenate, în care se află sarcini de lucru. 1.  Pălăriile albastre (moderatorii)       Care este învăţătura transmisă de text? 2.    Pălăriile albe (povestitorii):      Despre ce este vorba în text? 3.  Pălăriile roşii (psihologii):             Prezentaţi-le colegilor voştri sentimentele pe care credeţi că le-a trăit prepeliţa. Argumentaţi alegerile făcute. 4.    Pălăriile negre (criticii):             Care personaje merită criticate? De ce? 5.  Pălăriile verzi (gânditorii):             Imaginaţi-vă că, în timp ce prepeliţa îi învăţa să zboare a venit un vânător. Ce credeţi că s-a întâmplat? 6.Pălăriile galbene-să găsească un alt  final poveştii. -După ce elevii au terminat de rezolvat sarcinile, cere elevilor (unui membru al grupei) să citească rezolvarea.	-elevul numit citeşte textul lecţiei ,Puiul” de A.Brătescu Voineşti -elevii numiţi povestesc oral, pe scurt, textul. -elevii lucrează pe cele 6 grupe -elevii dau citire opiniilor celor şase pălării	-expunerea -conversaţia -metoda pălăriilor gânditoare	-manualul cu textul ,,Puişorii” -fişele celor 5 pălării cu cerinţa specifică culorii -conţinutul fişelor rezolvate	-frontal -pe grupe -pe grupe	-observaţia sistematică -aprecieri verbale -aprecieri verbale ale învăţătoarei şi ale colegilor -aplauze pentru cei care au rezolvat corect cerinţa conform cu pălăria pe care au reprezentat-o
6.	Obţinerea  performanţelor 6 minute		-le cere elevilor din grupe să realizeze un cvintet, cuvântul central fiind ,,Prepeliţa”. CVINTETUL 1 cuvânt cheie al textului ( substantiv) 2 însuşiri (adjective) 3 verbe ( se termină în –ind sau în –înd ) O  propoziţie alcătuită din 4 cuvinte 1 cuvânt cheie care exprimă esenţa problemei (substantiv)	Elevii grupaţi realizează cvintetul propus de învăţătoare. Exemplu de cvintet al elevilor: -prepeliţa -obosită, iubitoare -zburând, şoptind, strigând -Prepeliţa îşi iubea puii. -mamă -după rezolvare elevii dau citire cvintetelor formulate	Cvintetul	Fişe pentru cvintet	-pe grupe	Observaţia sistematică Aprecieri verbale evaluare orală
7.	Feed-back-ul 5 minute	O4	Care este învăţătura transmisă de acest text?	Povestirea transmite un avertisment copiilor, atrăgând atenţia asupra  urmărilor grave ale neascultării sfaturilor mamei.	conversaţia		frontal	Aprecieri verbale
8.	Evaluare 6 minute	O5	Realizarea unui ciorchine care să aibă ca element central consecinţe ale neascultării de părinţi. Se cer cât mai multe cuvinte, personaje şi cauze care le-au rămas lor în memorie.	Realizează în grupe ciorchinele pe fişe.	ciorchinele	Fişele cu ciorchinele	Pe grupe	-Evaluare scrisă -Se fac aprecieri vis-à-vis de rezolvarea fişei cu ciorchinele
9.	Încheierea activităţii 2 minute		Se fac aprecieri asupra modului de participare la activitate. Se anunţă tema pentru acasă, care constă în găsirea unui  alt final povestirii.	Elevii sunt atenţi la indicaţiile învăţătoarei şi îşi notează tema.	conversaţia	Caietele de notiţe	frontal	Aprecieri verbale Acordarea de calificative elevilor ce s-au remarcat în desfăşurarea lecţiei.

Momentul din desfăşurarea activităţii, cel al aplicării metodei pălăriilor gânditoare se derulează astfel:

Se realizează distribuirea sarcinilor de lucru, şi în acelaşi timp, distribuirea  celor şase pălării, fiecare reprezentând un anumit mod de gândire. Li se explică copiilor, în parte, ceea ce au de făcut, şi anume:

  -    purtătorii pălăriei albe vor trebui să povestească lecţia, redând faptele petrecute exact aşa cum sunt redate în conţinutul ei;     

  -    purtătorii pălăriei roşii vor trebui să surprindă şi să redea sentimentele stârnite de lecturarea textului, şi anume milă faţă de puiul care a avut un final tragic, dar meritat datorită neascultării faţă de mama lui, compasiune faţă de suferinţa prepeliţei care a trebuit să facă o alegere deosebit de grea pentru a-şi salva ceilalţi pui, dezaprobare faţă de vânătorul care a lovit un animal mic, un pui etc.

  -   purtătorii pălăriei negre vor trebui să se gândească critic şi să spună ce s-ar fi întâmplat cu toate personajele în cal mai rău caz: ar fi putut să moară toţi puii, fie tot într-o vânătoare, fie din cauza frigului care se apropia.

 -   purtătorii pălăriei galbene vor trebui să se gândească şi să spună  cum s-ar fi putut încheia textul mai bine, cu un happy-end, adică, spre exemplu, puiul cel mare s-ar fi făcut bine şi ar fi putut să plece şi el împreună cu mama şi cu fraţii săi,

 -   purtătorii pălăriei verzi gândesc şi prezintă alte modalităţi de încheiere a textului, în afara celor deja enunţate de colegii lui, spre exemplu, puiul putea fi găsit de un copil milos şi dus la adăpost în poiata cu păsări a casei lui.

 -  purtătorii pălăriei albastre fluidizează prin intervenţia lor întreaga activitate, coordonând succesiunea  prezentărilor, fiind moderatorii activităţii.

                                Puiul, de Ion Alexandru Brătescu Voineşti

                                Puiul, de Ion Alexandru Brătescu Voineşti

                                         Puiul, de Ion Alexandru Brătescu Voineşti

  În această situaţie, probabil, prepeliţa s-ar fi pus în bătaia puştii, vânătorul ar fi ucis-o pe ea, iar puii s-ar fi salvat zburand şi ascunzându-se prin tufişuri.

   Orice mama îşi sacrifică viaţa pentru copiii săi, iar prepeliţa din povestea noastră a

dovedit că este o astfel de mamă bună.

   Puii apoi ar fi fost nevoiţi să se apere singuri, în lupta pentru supravieţuire fiind deja

iniţiaţi de către mamă.

Puiul, de Ion Alexandru Brătescu Voineşti

Pălăriile galbene- să găsească un final fericit poveştii

Model de rezolvare

   Puiul ce mare reuşeşte până la sfârşitul toamnei să se vindece, iar aripa sa este pregătită să zboare. Va obosi poate mai repede decât fraţii săi, dar vor pleca spre ţările calde mai devreme şi se vor opri în drumul lor mai des ca să se odihnească. Astfel familia prepeliţei va fi fericită şi va fi împreună pentru totdeauna. Puiul cel mare va învăţa din această întâmplare să fie ascultător pe viitor şi chiar va deveni un exemplu pentru fraţii săi şi un ajutor de nădejde pentru mamă.

Pălăria albastră-Moderatorul

-Care este învăţătura transmisă de lectură?

Model de rezolvare

     Lectura are  un motto al cărui îndemn este  semnificativ şi este de fapt învăţătura textului:

 „-Sandi, să asculti pe mămica!"

     Povestea îndeamnă la formarea unui model de comportament uman încă din copilărie.

     Ascultarea părinţilor este îndemnul pe care îl primesc cititorii (puii naivi de om, cu alte cuvinte), căci neascultarea copiilor duce la suferinţa celor din jur şi mai ales a mamei care este întotdeauna alături de