Interviuri cu oameni de succes, avocat Theodor DRAGU - partea a II-a

 Aţi avut dezamăgiri în viaţă şi, dacă da, care a fost cea mai mare?

Dacă vă referiți la cele de ordin profesional, cu siguranță, da! Ca orice om, de altfel! Doar că nu-mi place să mă concentrez pe ele. Așa cum am afirmat adineauri, ele țin de natura noastră umană și ne întretaie calea ca să evoluăm, să ne putem cunoaște mai bine. În definitiv, caracterul unui om este modelat de acțiunile sale, de modul său de a opera în diferite etape de viață. Acum n-o să creadă cititorii că aș fi un supraom și că n-aș fi fost niciodată traversat de acest sentiment al decepției. Doar că nu-i acord importanță mai mult decât ar trebui. O consider lecție  ce trebuie să mi-o însușesc și... doar atât.

 Ați alege, oare,  aceeași profesie dacă ați avea posibilitatea să vă întoarceți în timp?

Absolut! Îmi place  ceea ce fac și chiar mă definește.

 Ce valoare are timpul pentru dumneavoastră? Reuşiţi întotdeauna să-l gestionați corespunzător? Realizaţi mereu tot ceea ce vă propuneţi sau aveţi şi momente când simțiți că timpul, parcă, se comprimă?

 Este adevărat că uneori timpul pare neiertător. Și mă refer la acel timp pe care trebuie să-l iau din familie și să-l aloc profesiei. Norocul meu este că soția mă înțelege și-mi este alături chiar dacă mai fur din clipele ce-ar trebui petrecute împreună. Dar... acesta cred că este riscul și sacrificiul oricărei profesii. Ca să ai o carieră de succes oferi, implicit, un consum mai mare de timp și energie.

 Vorbiți-ne despre  principiul de viaţă după care v-aţi ghidat în activitatea dumneavoastră! V-a motivat, oare, să vă depășiți  limitele?

 Corectitudine, respect și recunoștință! Ca să detaliez: corect față de mine și semeni, respect pentru profesie și cetățean, iar recunoștință pentru tot ceea ce îmi oferă Divinitatea.

 Atunci când vă aflaţi înaintea unui pas important în carieră, obişnuiţi să vă temeţi? Sau sunteţi mereu  sigur de reuşită?

 Dacă emoția aceea de început ce ne traversează pe toți atunci când ieșim din zona de confort o numiți temere, da, pot spune că am fost traversat și eu de acest sentiment. Și se risipește cu fiecare pas făcut înainte, datorită  siguranței acumulată din experiență.

Se spune că secretul succesului  este să porneşti la timp în toate. Că graba omului nu-şi are rostul. Dumneavoastră ce părere aveți?

 Într-adevăr, există un timp pentru toate. Sunt etape în viața noastră în care pășim și  nu se pot derula haotic, ci doar într-o ordine cronologică, dacă-mi este permisă această exprimare. Există o vârstă pentru carieră, alta pentru întemeierea unei familii și alta dedicată studiilor înalte. Deși, pe alocuri, ele se suprapun, toate succed la momentul potrivit în viața fiecărui om. Aceasta în  cazul când și persoana respectivă este pregătită pentru schimbare.

 Da! Toate trebuie îndeplinite conform unei ordini universale, aș zice.

 Un renumit scriitor spunea că: Unii oameni se nasc faimoşi, alţii câştigă faima, iar pe alţii faima îi loveşte din plin. Referitor la aceste cuvinte, dumneavoastră unde vă situați? Consideraţi că deţineţi calităţi native pentru a reuși  sau totul a fost rezultatul muncii temeinice, perseverenţei şi abilităţilor ce vi le-aţi şlefuit prin educație și exercițiu?

Nu mă consider faimos, v-am și mărturisit că am fost mirat când m-ați considerat un om de succes. Dacă tot v-ați oprit la mine, aș vrea să vă împărtășesc din experiența mea profesională și, pe alocuri, personală.

Ca să vă răspund la întrebare, am muncit pentru fiecare reușită, nu mi-a picat din cer nimic fără să fi făcut efort. Nu am fost omul conjuncturilor, al providenței. Ci... pur și simplu, am cules ceea ce am semănat! Că printre boabele de grâu, cum se spune, s-a mai strecurat și un pic de neghină, aceasta este! Este firesc să dăm și peste situații mai dificile, însă, în general, tot ce ține de cariera mea profesională, pentru că la portofoliul meu de avocat faceți referire, am obținut prin muncă.

 V-a fost greu să vă menţineţi busola vieţii căutând mereu  echilibrul?

                                                                                                                  

 Atunci când îți cunoști obiectivele, nu cred că este greu. Știi spre ce țintești și îți orientezi toată atenția în direcția respectivă. Nu, nu mi-a fost greu!

 S-a întâmplat să intraţi în arenă într-o anumită zi şi să pierdeţi? Să nu reușiți să vă atingeți obiectivele ce vi le-ați fixat? Dacă da, cum ați depășit astfel de momente?

 Cred că orice om, cel puțin o dată în viață, este pus în fața unei astfel de situații. Însă cu răbdare și cu reanalizarea opțiunilor, avantajelor/ dezavantajelor din acțiunea respectivă, amestecate cu ingredientul perseverenței și al optimismului ce mă caracterizează, am trecut cu brio și peste astfel de clipe.

Ce sentimente v-au traversat atunci când visele dumneavoastră  au prins contur și succesul a început să vă lumineze calea?

 Cu siguranță, unele de bucurie, de satisfacție a propriei munci! Am căpătat mai multă încredere în mine, fiind  motivat să muncesc în continuare pentru a mă menține pe acest palier. Știți cum se spune, nu este greu să ai succes, mai greu este să te menții sus, pe treapta acestuia.

 Împlinirea unui om vine din menţinerea echilibrului dintre dragoste, carieră şi familie. Cum a reuşit o persoană de succes cum sunteți dumneavoastră, să le îmbine armonios de-a lungul vieţii?

 Datorită sprijinului familiei mele, mă refer atât la părinți, cât și la soția și copiii mei. Categoric, când ai alături oamenii potriviți, persoane ce îți încarcă inima cu energie, orice este posibil. Echilibrul interior m-a menținut mereu la cote înalte, iar armonia aceasta s-a răsfrânt în tot ceea ce reprezint eu ca OM: soț, tată, fiu și, nu în ultimul rând, avocat.

 Dacă aruncați o privire spre palmaresul dumneavoastră, care ar fi cea  mai importantă reușită ?

Reușite sunt multe, n-aș vrea să menționez una în detrimentul alteia, deoarece fiecare în parte a reprezentat o cărămidă zidită la temelia carierei mele.

  Aveţi zile sau momente când simţiţi că scăpaţi controlul lucrurilor?  Şi dacă da, cum le depăşiţi? Iar dacă nu, cum reuşiţi să rămâneţi neclintit în faţa vicisitudinilor vieţii?

 De fel, nu acționez la voia întâmplării. Anticipez majoritatea rezultatelor și acționez în consecință. Că sunt și momente ce țin de imprevizibil și se întâmplă să nu iasă chiar așa cum am planificat eu, acestea sunt situații izolate. În general, sunt o persoană foarte organizată și rar s-a întâmplat să dau greș.

  Universul iubeşte oamenii recunoscători. Povestiţi-ne un episod când aţi făcut un dar din recunoştinţă cuiva!

Deși nu este un atribut specific unui avocat, recunosc că și generozitatea este una din trăsăturile mele definitorii. Nu pot să iau de la o persoană ce este la ananghie, de la un om ce abia-și duce zilele, financiar mă refer, dar care are nevoie de consultanță juridică.

 De pildă, chiar acum două zile a venit cineva, o bătrânică, mai exact, căreia nu am vrut să-i iau onorariu până când nu mi-a adus actele și am văzut despre ce este vorba în speța sa. Sunt genul de om ce...  nu mă pot uita în ochii tăi, să-ți spun povești și să-ți iau banii! Nu-s făcut și clădit pentru lucrurile acestea!

Cât despre daruri, am făcut și astfel de gesturi, numai că prefer să rămână acolo într-un sertăraș special, acela al faptelor săvârșite în taină, unde să nu aibă acces oricine…

 Cum arată o zi obișnuită de lucru pentru dumneavoastră ?

 Sunt zile și zile: unele au o agendă  aglomerată, altele sunt mai libere. După cum vă mărturiseam la începutul interviului, uneori ai de lucru în meseria aceasta de avocat, alteori nu ai. V-amintiți, echilibrul acela...

 Totuși, să nu se înțeleagă că m-aș plictisi vreodată! Categoric, nu! În viața personală sunt implicat în multe proiecte ce mă solicită continuu.

 În fiecare zi adăugăm în buzunarul propriu câte o experienţă. Obişnuiţi să respectați această regulă?

 Da, sunt de acord că aproape în fiecare zi avem șansa să învățăm ceva nou. Indiferent că preluăm din experiența unui client, dintr-un proces susținut sau de la orice om pe care-l întâlnim în ziua respectivă. Numai să fii dispus să observi, să preiei și să-ți însușești. Știți legea aceea a fizicii. Nimic nu este static, totul se transformă... Totul ține de alegerea fiecăruia. Eu, personal, chiar respect regula aceasta.

 Menţionaţi-ne un defect de care nu sunteți foarte încântat și, implicit, una din calitățile care vă definește, oarecum.

Corectitudinea! Și cu aceasta am spus totul. Considerată de mine calitate, în viziunea altora este defect.

Există vreo pasiune ce vă încarcă timpul liber? Dacă da, care este?

Da, așa cum am mai amintit, pescuitul. Este pasiunea ce mă acaparează total când mă prinde în mrejele ei și pe care familia mi-o respectă.