Îi văd ochii biciuiţi,
de ale tale cuvinte.
Îi văd paşii zdrobiţi,
de şoapta-ţi ce iarăşi o minte.
O văd printre lacrimi căzând,
cu mâna spre cer căutând,
a inimii tale-ndurare.
Iubirea ce ieri adorai
astăzi grea cruce-i ridici
şi-n rece mormânt o arunci.
Trădarea înfiptă adânc,
în trupul iubirii plăpând,
ucide sublimu-i cânt
şi cad... şi plâng... mă-nspăimânt...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Nu se înjura şi nu se face spam
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.