Adevărata dragoste...

    Un om bogat, pasionat de artă, avea în colecţia lui  opere ale tuturor marilor maeştri, renascentişti, clasici şi moderni, din toate şcolile şi curentele. Deseori stătea împreună cu unicul său fiu, admirând minunatele piese din colecţia lor. Dar a izbucnit războiul şi fiul a fost înrolat şi  trimis la luptă. El a dat dovadă de mult curaj şi a murit la datorie, în timp ce salva viaţa unui camarad. Când a primit anunţul, tatăl a fost profund îndurerat de pierderea unicului său fiu.O lună mai târziu, a auzit bătăi la uşă . În prag stătea un tânar cu un pachet mare în braţe...El a spus:
- Domnule, nu mă cunoaşteţi. Eu sunt soldatul pentru care fiul dumneavoastră şi-a dat  viaţa. În acea zi el a salvat multe vieţi ale celor răniţi dar, în timp ce încerca să mă ducă pe mine într-un loc sigur, un glonte i-a străpuns inima, el murind  pe loc...Deseori ne vorbea  de dumneavoastră şi despre pasiunea pe care o aveţi pentru artă. Tânarul i-a înmânat  pachetul. -Ştiu că este aproape un nimic. Eu nu sunt un pictor cunoscut, dar sunt convins că fiul dumneavoastră ar fi vrut să aveţi acest tablou.
Tatăl a început să desfacă ambalajul. Era un portret al fiului său, pictat de tânar. Privindu-l  atent,  a fost uimit de felul în care tânarul pictor a reuşit să surprindă  chipul, dar şi personalitatea fiului său. Tatăl a scos un suspin şi cu ochii plini de lacrimi a mulţumit tânărului, oferindu-i şi o sumă de bani pentru tablou. -O, nu se poate aşa ceva, domnule... Toată viaţa  nu voi putea să plătesc pentru ceea ce fiul dumneavoastră a facut pentru mine. Acesta este doar un cadou. Tatăl a prins tabloul pe una din simezele sale. De câte ori avea vizitatori, el începea prin a le arăta portretul fiului său  şi numai  după aceea le dădea voie să vadă marile capodopere  colecţionate.

   După moartea batrânului tată, s-a organizat licitaţia marii lui colectii de tablouri. S-au adunat foarte multe persoane care doreau să vadă şi, mai ales, să achiziţioneze tablouri pentru propriile lor colecţii. La deschidere, pe podium era postat portretul fiului. Persoana delegată să conducă licitaţia,adjudecatorul, a deschis sesiunea, lovind cu ciocănelul: 
   -Începem licitaţia cu acest portret al fiului. Cine deschide oferta? În sală s-a lăsat linistea....Apoi, de undeva din fundul sălii, o voce a strigat: 
  -Am venit să vedem marile opere! Sări peste această piesă!... Dar, netulburat, adjudecatorul a continuat: -Face cineva o ofertă pentru acest portret?... 100?... 200?... Din sală, cineva a strigat iritat: 
  -Nu am venit pentru acest portret!... Ne-am adunat pentru picturile lui Rembrandt, Fragonard, Van Gogh, Matisse, Picasso şi ale celorlalţi maeştri!... Haideţi să trecem, cu adevărat, la licitaţie!... Netulburat, adjudecătorul a continuat: 
  -Fiul!... Fiul!... Îl vrea cineva pe fiul?!... Într-un târziu, din cel mai îndepărtat colţ al sălii s-a auzit o voce timidă:
   -Dau eu 10 pentru acest portret... Era cel care fusese, ani mulţi, grădinarul tatălui şi al fiului. Fiind un om sărac, nu putea să ofere mai mult. -Există o ofertă de 10!... Cine dă mai mult?!... Dă cineva 20?!...
Sala era în fierbere.
-Daţi-i-l lui pentru 10!...Să trecem la maeştri!...La maeştri!...
Nu-l voiau pe fiu. Toţi doreau să  profite de ocazie şi să cumpere opere mari pentru colecţiile lor. Ferm, adjudecatorul a continuat:
-10, odată!...10, de două ori!...
Şi, lovind cu ciocanelul în masă:
-Adjudecat! VÂNDUT pentru 10!
Din faţă, cineva a zbucnit:
-În sfârsit, putem trece la marea colecţie!...
Calm, adjudecatorul a pus jos ciocanelul, spunând:
-Îmi pare rău, dar licitaţia s-a încheiat.
Rumoare în sală:
-Dar tablourile?!...Cum rămâne cu maeştrii?!...Colecţia?!...
-Regret, a spus adjudecatorul. Când am fost desemnat să conduc aceasta licitaţie, mi s-a comunicat o prevedere secretă din testament, pe care nu am avut voie să o fac cunoscută decât în acest moment: licitaţia se referă numai la potretul fiului !Cine îl  ia, moşteneşte întreaga avere, care include şi toata colecţia de opere de artă! Omul care-l primeşte pe fiul obţine TOT!...
Dumnezeu Tatăl a trimis acum 2000 de ani pe Fiul său ca să moară pe cruce.
La fel ca mesajul adjudecatorului, şi mesajul lui este:
-Fiul, Fiul, cine-l primeşte pe Fiul?!
Pentru că, vezi tu, acela care îl primeşte pe Fiul obţine totul...


Că într-atât a iubit Dumnezeu lumea încât pe Fiul Său Cel Unul-Născut L-a dat, pentru ca tot cel ce crede într-Însul să nu piară, ci să aibă viaţă veşnică. (Ioan 3/ 16) (Biblia Bartolomeu).
Aceasta este adevărata dragoste...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Nu se înjura şi nu se face spam

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.