Se întâmplă în viaţa fiecăruia
dintre noi, să întâlnim, la un moment dat, oameni ale căror instincte sunt asemeni
animalelor, în speţă... ale lupilor.
Cum viaţa nu m-a iertat nici pe
mine de la genul acesta de întâlniri, mi-a fost dat să simt din plin
magnetismul acestor oameni - oamenii lup.
Ceea ce am admirat la ei mereu a
fost curajul, tenacitatea, perseverenţa, încrederea în forţele proprii şi
plăcerea de a risca, adesea, înfruntând
situaţii periculoase.
Sunt oamenii jurămintelor pe care nu
le încalcă niciodată, preferând să-şi dea viaţa la nevoie, numai să respecte un legământ. Pot fi
luminoşi ca soarele, iar în următoarele clipe pot fi ucigători precum o
furtună, duioşi ca apa de munte sau agitaţi ca o mare învolburată...
Dar... au acel ceva special ...acea
magie cu care ne ademenesc... acel ceva ce ne-aduce înapoi în preajma lor,
chiar dacă, colţii lor ascuţiţi precum săbiile ne sfâşie cu cuvintele, fără
motiv, de multe ori, doar numai pentru că instinctul lor de vânători le cere
să-şi transforme aproapele într-o posibilă pradă...
Cornelia Vîju
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Nu se înjura şi nu se face spam
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.