Dacă
aţi fi în postura unui reporter, ce întrebare i-aţi adresa omului Dumitru Panţuru?
Dar primarului?
Pe omul Dumitru Panțuru l-aş întreba cum
de nu a căzut în mirajul plecării din ţară şi nu şi-a părăsit obârşiile, iar pe
primarul Dumitru Panțuru l-aş întreba dacă va mai candida la alegerile din 2024
și de ce-şi iubeşte atât de mult comunitatea pe care-o păstoreşte?
Acum, implicit, vreţi să ştiţi şi
răspunsurile.
Prima întrebare... Nu am fost tentat
niciodată să plec în căutarea traiului bogat dincolo de graniţele țării
deoarece consider că munca este cea care ne înnobilează, ne defineşte şi, dacă
ţi-e dragă, o poţi efectua indiferent pe ce tărâm vieţuieşti. În definitiv,
avem în noi toate resursele de a reuşi indiferent de spațiu și timp. Răspunsul
detaliat vi l-am dat la precedenta întrebare.
La cealaltă, răspunsul ar fi că da, voi candida, deoarece proiectele mari pentru comună de acum apar. Pe movileni îi iubesc deoarece îmi sunt dragi, dincolo de îndemnul pe care ni l-a dat Dumnezeu care ne-a spus să le facem oamenilor ceea ce ne-am dori să ne facă şi ei nouă. Așadar, cine sunt eu să nu-mi ascult Creatorul?
Să
presupunem că mâine ar trebui să vă prezentaţi înaintea unui electorat care nu
vă cunoaşte, cu ce argumente l-aţi convinge să vă susţină?
Sunt omul care are viziune şi ştie să
comunice cu semenul. Am fost şi sunt candidatul care a rezonat permanent cu
omul de rând. Sunt o persoană receptivă la cerinţele prezentului, dispus să-şi
asume responsabilităţi, mă consider un om integru, onest, emit un feed-back
pozitiv în tot ceea ce fac. Am răbdare să-l ascult pe cel de alături și știu să
mă înconjor de persoane asemeni mie. Oricine ştie că poţi avea idei strălucite,
dar dacă nu ai oamenii potriviţi cu care să lucrezi, ideile se vor nărui. Eu am
ştiut să selectez astfel de persoane, să le formez şi să le ridic la valoarea
lor. Cariera mea îndelungată stă drept mărturie.
Cam așa sunt eu şi
cred că am sintetizat în câteva cuvinte un CV demn de luat în seamă de oricine
nu mă cunoaşte.
Notele
cele mai valoroase, omul le primeşte de la viaţă. Dacă aruncaţi o privire în
trecutul dumneavoastră, care ar fi nota
pe care v-aţi acorda-o?
Cred că un 8 spre 9! Și nu-mi cereți să-mi
argumentez răspunsul că nu o voi face. Cine mă cunoaște va descoperi explicația
printre rânduri.
Dacă
mâine ar trebui să plecaţi de la conducerea primăriei, ce aţi dori să nu uite
movilenii niciodată din ceea ce aţi făcut pentru ei?
Să-şi amintească că i-am iubit şi mi-am
dedicat timpul ascultându-le doleanţele, rezolvându-le în mare parte. Să nu
uite că mi-am respectat toate promisiunile electorale şi că am fost consecvent
în ideile mele pentru dezvoltarea comunei, nu mi-am schimbat orientarea
politică în toţi anii în care am ocupat funcţia de primar, am rămas fidel
partidului care m-a propulsat şi m-a sprijinit mereu, chiar dacă am primit
şi invitaţii de a urca în altă barcă.
Să-şi reamintească de tot ceea ce am
realizat pentru comună, doar privind spre schimbarea pe care o văd în jurul
lor: o comună frumoasă, plină de flori, curată şi în care modernizările au curs
permanent.
Orice valoare, născută pe plai movilean,
am căutat să o promovez şi să o aşez în cartea de onoare a personalităţilor
movilene. Am găsit mereu timp să adaug ceva pentru ei în agenda mea, chiar dacă
era după program. I-am încurajat şi le-am fost sprijin de câte ori au avut
nevoie. Am râs și am plâns împreună, le-am
strâns mâinile cu respect adesea. Le-am dovedit că merit să fiu acea
piatră preţioasă aşezată în vârful ierarhiei movilene. Se spune că: Piatra prețioasă dacă nu e șlefuită nu
strălucește. Ei m-au șlefuit permanent, astfel încât îi reprezint cu cinste
oriunde. Au făcut-o prin felul cum m-au susținut ca să clădim o comună
europeană, remarcată pe harta județului nostru.
Care
vă sunt ambiţiile de viitor? Unde doreşte să ducă primarul Dumitru Panțuru
comuna sa? Spre ce zări?
Zările sunt frumoase, proiectele în curs,
iar orizonturile promițătoare.
Ne dorim extinderea rețelei de canalizare,
instalarea pe teritoriul întregii comune a unei rețele de gaze naturale,
ridicarea unei baze de tratament pentru Lacu Sărat, construirea unui centru de
agrement cu spații de relaxare, dar și crearea unor locuri de muncă în
interiorul comunei pentru tinerii movileni.
Ne
apropiem de finalul acestui interviu şi v-am ruga să transmiteţi un mesaj
locuitorilor movileni!
Pentru că anul 2024 va
veni cu o posibilă schimbare pe plan local, îi rog să nu se lase amăgiți de
vorbele frumoase ale unor viitori candidați. Să treacă prin filtrul gândirii
lor fiecare promisiune electorală când li se va face. Să aleagă în fruntea
comunei oameni demni, care promovează valori statornice.
Să nu uite că primarul, în general, este
ales ca să aducă oamenilor prosperitate, să le asigure condiții bune de trai în
comună și să fie mediator între locuitorii cu viziuni diferite de viață. Să își
amintească că totul ne este dat după credință. Mie credinţa în Dumnezeu mi-a
dat forţă, indiferent pe ce drum am apucat.
Şi
pentru că am dori să încheiem acest interviu într-un ton al mulţumirilor, ne-ar
plăcea să adresaţi un cuvânt de recunoştinţă acelor oameni din viaţa
dumneavoastră care v-au ajutat să urcaţi treptele succesului.
Un mare Mulțumesc rostesc din toată inima movilenilor mei care m-au
susținut în această funcție timp de șase mandate. Fără ei nu aș fi ajuns unde
sunt acum. Încrederea lor m-a menținut permanent pe treapta de sus a valorilor
acestei comune.
De asemenea, țin să
mulțumesc tuturor celor care mi-au intersectat drumul vieții, fie că m-au
sprijinit, fie că nu au făcut-o, fiecare având rolul său în desăvârșirea mea ca
om și primar al acestei minunate comune brăilene.
Familia m-a ajutat să
dărâm bariere și să construiesc punți, să mă ridic când poate m-am poticnit și
pentru această permanentă încurajare le sunt profund recunoscător. Fiicei și
soției le mărturisesc că le iubesc enorm și că am fost onorat că am putut scrie
alături de ele o poveste de viață minunată care sper că va continua la fel
mulți ani de acum înainte.
Iar dumneavoastră vă
mulțumesc că mi-ați făcut onoarea de a mă număra printre intervievații acestei
cărți. A fost o experiență minunată acest dialog pe care l-am purtat, a fost ca și cum m-am mai privit o dată în oglinda
vieții, mi-am deschis brațele sufletului și am admirat frumusețea
comorilor pe care le-am strâns în timp.
SFÂRȘIT
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Nu se înjura şi nu se face spam
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.