Dumitru Panţuru, omul dedicat unei comunități

 

 

           A făcut din muncă o adevărată pasiune. De peste 20 de ani, de când ocupă funcţia de primar, timpul său se măsoară cu aceeaşi clepsidră cu care se măsoară secundele comunei Movila Miresii. Pe fiecare panou, clădire sau loc ce se află pe raza localităţii movilene, se observă semnătura sa, reuşita proiectelor pe care le-a derulat pentru  consătenii săi.

Născut pe tărâm movilean, spațiu pe care nu a fost tentat să-l părăsească niciodată, Dumitru Panțuru a privit cu veneraţie către aproapele său, față de care a manifestat permanent grijă, implicare și dăruire. 

Dacă aruncăm o privire peste tot ceea ce a înfăptuit pentru comuna sa, am zice că norocul a stat, mai mult, poate, de partea locuitorilor movileni, pentru că au avut şansa de a-l avea printre ei.

Plin de curaj, entuziasm şi o voinţă de nestrămutat, cu un simţ al dreptăţii bine definit, Dumitru Panțuru a găsit în munca sa un potenţial de înălţare nu doar pentru el, ci şi pentru semenii săi, oameni care, asemeni lui, cred în trăinicia lucrului bine făcut.

Deşi a avut de înfruntat mentalităţile ostile ale unora, pentru că - de ce să nu recunoaştem? - cele mai impenetrabile ziduri ce i s-au ridicat în cale uneori, au fost cele de natură umană, a reuşit mereu să le dărâme prin felul cum a acţionat, prin vocaţia cu care l-a înzestrat natura şi prin spiritul de fair-play ce-i este caracteristic.

Nu a uitat niciodată rolul ce i s-a încredinţat, acela de cârmuitor al destinului unei localităţi minunate de pe harta Brăilei, Movila Miresii. A vegheat intereselor movilenilor pe care le-a ridicat la nivelul perspectivelor măreţe din realitatea zilelor noastre.

Privindu-i atitudinea puternică, hotărâtă și siguranța cuvintelor pe care le rostește, realizăm că interlocutorul nostru şi-a adunat în ultimii ani satisfacţiile, dar şi neliniştile, din munca sa aflată în slujba omului, a movileanului de rând. Prezent mereu în mijlocul consătenilor săi alături de care a râs, a plâns şi s-a rugat în ultimii 23 de ani, a făcut să fie iubit de comunitate și să-i fie rostit numele cu respect. Niciodată nu s-a prăbuşit deoarece funcția pe care o ocupa nu-i permitea, jurase cu mâna pe Biblie că-și va îndeplini sarcinile ce și le-a asumat.

Pentru tenacitatea şi determinarea de care a dat dovadă în munca sa, pentru momentele de cumpănă depăşite, pentru laurii ce i-a aşezat cu mâinile sale pe fruntea Movilei Miresii, am decis să-i adresăm câteva întrebări ca să-i cunoaştem reuşitele și nereușitele, dar și pentru a învăţa de la el, lecţia succesului. Sau poate pentru a ne aminti, încă o dată, de îndemnul: Dacă vrei, poţi!

Suntem convinși că povestea sa poate deveni o sursă de inspiraţie şi motivaţie pentru alţii, de aceea suntem curioși să dezlegăm chiar cuvintele cu tentă motivaţională, care curg de pe buzele primarului movilean și care sună cam așa: Când alegi să joci, nu poţi schimba cărţile pe care le-ai primit, însă poţi alege să-ţi joci cât mai bine cartea!

Şi ca să ne convingem că acele cărţi pe care viața le-a aşezat în mâinile lui Dumitru Panțuru nu au fost doar Aşi, pornim înregistrarea invitându-l să ni se destăinuie: