A sosit la cuib o rândunică
Şi mi-a zis că vara sa mai
mică
Vrăbiuţa, tare mult i-a mai dus
dorul
Şi mereu în zare i-a căutat
zborul.
Cât a fost plecată prin
nemărginit
Cuibul dintre ştreşini cu
drag a-ngrijit,
Ca să fie în orice clipă
pregătit
Pentru rândunica ce ar fi venit.
Azi cu-a ei codiţă ca o
forfecuţă
Rândunica iute, sprintenă, micuţă
A tăiat în zboru-i înalt toată
zarea
S-a întors s-aducă la noi
primăvara.
Cornelia Vîju ( din vol. ,,File...din copilărie")
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Nu se înjura şi nu se face spam
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.