Acolo unde cred că eşti...

de Constanţa Buzea

                       Acolo unde cred că eşti

                        Nici trenurile nu străbat

                        Acolo ca de sticlă par

                        Pădurile de brad brumat.

                        Tot mai departe simţi şi taci

                        Adăugat la rest mereu

                        Şi nu mai pot înainta

                        Decât pierzându-mă şi eu.

Despărţire

       de Elena Farago                

                        În mohorâta dimineaţă

                        
                        Mijesc luminile ca-n fum,

                        Şi parcă dincolo de drum

                        S-a isprăvit cu orice viaţă,

                        Că nu mai poţi zări, de ceaţă,

                        O streaşină, un pom, un fum...

Pavel Coruţ spunea....

În ,,Către culmile succeselor” că:

   Dragostea adevărată nu cunoaşte vârstă înaintată. Ea începe în adolescenţă şi termină cu ultima suflare.  Forţa dragostei izvorăşte din sentimentul de siguranţă afectivă, sentiment mai puternic decât multe altele.

  Dragostea nu poate fi minţită în nici un fel. Dragostea nu e oarbă. Dimpotrivă, ea vede cu alţi ochi persoanele iubite. Ea vede în profunzimea sufletelor trecând de ambalajul de carne perisabilă, de convenienţele economice şi sociale. Ea vede că persoana iubită e singura pentru care merită să trăiască, că fără ea s-ar usca şi ar muri. Aceasta înseamnă dragostea adevărată. Un sentiment arzător, atotputernic, curat şi pur, care depăşeşte orice frână, orice obstacol, orice convenienţă. Din păcate, ea se întâlneşte mai greu...

  Dragostea adevărată mişcă lumea.

Dumnezeu îţi dă...

     întotdeauna puterea de a iubi din nou...suferinţa din dragoste îşi are rolul său.
    Divinitatea nu uită niciodată să umple golul din sufletul nostru cu bucurie şi să ne arate drumul către desăvârşire

De ce se sting iubirile atât de repede?

 

   Pentru că Dumnezeu lipseşte din acea iubire, pentru că chiar dacă la un moment dat partenerii se potrivesc, această potrivire dispare, pentru că...aşa suntem creaţi, incompleţi, tocmai pentru a ne completa unul pe celălalt...iar dacă dăruirea sufletească lipseşte dintr-o iubire, totul va pieri. 

   Aşadar, să nu ne mai mirăm că nu toate marile iubiri trec proba timpului, iar unele se sting

T. Arghezi

  ,,Câtă smerenie îmi frânge degetul ca un genunchi în secunda întâlnirii penei cu hârtia! Mi-e frică în fiecare zi să nu o mâzgălesc în deşert şi-i caut cusături diafane şi aţă de safir pentru cinstirea ei imaculată şi a soarelui aşternut pe zăpadă şi pe

Luceafărul - fragment-

.............................................

- Cobori în jos, luceafăr blând,
Alunecând pe-o rază,
Pătrunde-n codru şi în gând,
Norocu-mi luminează !

El tremură ca alte dăţi
În codri şi pe dealuri,
Călăuzind singurătăţi
De mişcătoare valuri;

Dar nu mai cade ca-n trecut
În mări din tot înaltul:
- Ce-ţi pasă ţie, chip de lut,
Dac-oi fi eu sau altul ?

Trăind în cercul vostru strâmt
Norocul vă petrece,
Ci eu în lumea mea mă simt
Nemuritor şi rece.

Să nu răneşti niciodată...

O femeie îndrăgostită... lacrimile ei se vor transforma în perle şi se vor ascunde în adâncul mării

Carnea sufletului...

...sângerează de câte ori TU uiţi de mine

Viaţa...

     Viaţa este oportunitate, foloseşte-o. Viaţa este frumuseţe, admir-o. Viaţa este un vis, realizează-l. Viaţa este o provocare, înfrunt-o. Viaţa este un joc, joacă-l. Viaţa este o promisiune, realizeaz-o. Viaţa este tristeţe, depăşeşte-o. Viaţa este un cântec, cântă-l. Viaţa este o luptă, accept-o. Viaţa este o tragedie, înfrunt-o. Viaţa este o aventură, îndrăzneşte. Viaţa este noroc, fă-ţi-l.

Păstrează-ţi inima deschisă....

 

Iar iubirea va intra cu siguranţă, purtând în palma sa brăţările iertării,  compasiunii şi  fericirii...

Întotdeauna ceva frumos...

...aşteaptă să ne umple viaţa. Chiar dacă nu-l putem vedea din cauza lacrimilor, el este acolo şi-aşteaptă să ne pătrundă în suflet şi să picure armonia... 

   Ai cumva o aripă frântă? Nu te-ngrijora! Speranţa şi credinţa o vor vindeca, iar tu îţi vei relua zborul către vise... 

   Deunăzi, la ora de educaţie plastică, am primit ca temă să desenăm un vis, un vis pe care chiar l-am avut în timpul somnului. Eu am ales să desenez un copac cu stele, considerând că-n fiecare steluţă stă un vis, ce-aşteaptă să fie cules aici, pe pământ. Am aşezat alături de acel copac al viselor un coşuleţ în care culesesem câteva stele şi, am explicat colegilor şi doamnei profesor, că steluţele din coş erau vise deja împlinite, pe care Universul m-a ajutat să le culeg până azi... 

  Şi totuşi... copacul din desen, era încărcat de stele... pe care mi-am propus să le culeg în fiecare zi. Chiar dacă mai cad uneori de pe scară, nu voi conteni să culeg,

Un minunat terapeut ne învaţă:

Valeriu Popa

Frica micsoreaza diametrul vaselor de sange, ca urmare a unei varsari excesive de adrenalina in sange. Acest fapt duce la o subalimentare a tuturor organelor, ceea ce cauzeza boli organice, cum ar fi boala coronariana  (ischemia), hepatita, impotenta si frigiditatea sexuala, boli de piele, nevroze si psihoze. Cand cineva te jigneste nu te razbuna pe el, nu-l uri si nu te supara pe el intrucat aceasta jignire este un dar de la Dumnezeu. Daca n-o accepti urmeaza ca purificarea sufletului sa se infaptuieasca prin boli si nenorociri, iar daca nu esti pregatit nici pentru aceasta ea vine prin moarte Aceasta forma de purificare ne este data prin intermediul celor apropiati, de aceea in masura in care reusim sa-i iertam, in aceeasi masura sunt posibile schimbari interioare de profunzime. Se cuvine sa iertam nu numai in gand ci si cu sufletul. Cel mai mult ne leaga de trecut supararile neiertate. Iertand un om care ne-a jignit sau ne-a suparat ne putem vindeca de o boala grava. Roaga-te in permanenta ca toti cei din jurul tau sa fie fericiti, sanatosi si intreaga lume sa fie binecuvantata. Aceasta rugaciune va iradia atat de multa iubire catre intreaga lume incat iubirea se va intoarce la tine din belsug. Cum daruiesti asa primesti. Razbunandu-te te faci egal cu adversarul. Iertandu-l te arati superior. Iertand ne eliberam pentru a ne putea inalta.  Sa fim constienti ca iertand ii eliberam pe cei care ne-au gresit, deci iertand  oferim libertate. Sa alegi calea iertarii,  pentru ca numai ea desface rana inclestata in timp. Ca de nu iertati voi, nici Tatal vostru nu va va ierta voua greselile. Dependenta naste frica, indoiala, depresia si supararea.  Nu cautati plata, nici lauda si nici o rasplata, orice ati face. Savarsind ceva bun noi pretindem imediat recompensa. Aceste dorinte aduc ca rezultat suferinta. Cu cat veti intensifica dorintele omenesti cu atat  va creste nivelul de agresivitate si se va intari programul de autodistrugere. Orice dorinta cand se agata de tine devine stapanul tau.

Vremelnicele verdicte ale societăţii...

nu te pot învinge dacă înveţi să NU renunţi la visele tale. Fie că sunt de natură profesională sau sentimentală, important este să nu te laşi atins de săgeţile otrăvite ale invidioşilor...dedică-ţi viaţa ideilor şi lasă-ţi mintea să fie creativă

Nichita Stanescu

Sunt un om viu.
Nimic din ce-i omenesc nu mi-e străin.
Abia am timp să mă mir că exist, dar
mă bucur totdeauna că sunt

Când poarta vieţii...

se închide pentru noi, nu ne mai folosesc la nimic regretele

Încercările vieţii...

au rostul de a te face să creşti, să le înţelegi sensurile adânci...Dacă sensul vieţii tale îi incomodează pe alţii, atunci nu trebuie să călătorească alături de tine. De aceea, poate, trebuie să păşească pe o altă cale pentru a se onora pe ei înşişi

Dă-i nerodului...

o mie de inteligenţe, iar el nu o vrea decât pe a ta

Sunt momente...

când trebuie să acţionezi şi momente când trebuie să aştepţi. Învaţă să faci deosebirea între ele

Te îneci...

nu pentru că ai căzut în apă, ci pentru că rămâi sub apă

Nu lupta...

niciodată cu cine nu merită onoarea luptei

Fiecare grădină îşi are misterele sale...

pe care doar mâna răbdătoare a grădinarului e capabilă a le

De m-ai iubi...

De m-ai iubi, a ta ar fi viaţa

Ce curge lin peste-ale mele simţuri,

De m-ai iubi, ai fi însăşi speranţa

Spre fericire, spre tainice visuri...

De m-ai iubi, parfum de poezie

Ţi-ar fi privirea ades-ngândurată,

De m-ai iubi, eternă frenezie

Va poposi pe fruntea-ţi adorată...

Doar o poveste ...

De ziua ta, doar o poveste

Ar vrea să-ţi spună ochii mei

Priveşte cum în mine creşte,

Cuprinsă sunt de vraja ei!

Sub pleoapa inimii, azi cântă

În taină dragostea de tine,

Coboară din astral, e sfântă!

Lumină seamănă în mine.

La mulţi ani! De Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil...

   Mai-marilor voievozi ai oştilor cereşti, rugămu-vă pe voi, noi, nevrednicii; cu rugăciunile voastre să ne acoperiţi pe noi, cu acoperământul aripilor slavei voastre celei netrupeşti păzindu-ne pe noi, cei ce cădem cu dinadinsul şi strigăm: ,,Izbăviţi-ne din nevoi, ca nişte mai-mari peste cetele

Hoinărind prin blogurile mele favorite...

  Mi-au atras atenţia cuvintele Georgianei Istrate, care grăiesc un mare adevăr al timpurilor noastre...

   Oamenilor le place la nebunie să-ţi pună ei ordine în viaţă, să-ţi arate unde ai greşit şi, ferească Sfântul! să afle că eşti fericit, că atunci chiar devii de neiertat!

   Se pare că este o modă să ,,ne băgăm nasul unde nu ne fierbe oala" şi să ne dăm cu părerea despre activităţile celor din jur, fie ei vecini, prieteni, colegi, cunoştinţe sau rude...

  Şi... să mai şi îndrăzneşti să  ripostezi şi să negi că previziunile lor nu ar fi corecte, chiar că îţi aprinzi paie-n cap, cum se zice.

  Aşadar, am rămas surprinsă când am realizat că atât ,,lumea de la ţară" cât şi cea care vieţuieşte ,,la oraş" are atâtea puncte comune! Chiar mă gândeam că lipsa ocupaţiei, care dă multe idei celor cu ,,mintea stătută", ar fi motivul care determină anumite persoane să studieze ,,capra vecinului"...Observ că, dincolo de o educaţie deficitară, există şi o răutate născută din invidie, ce sapă cu gheare de fiară pe obrazul semenului....

    Şi nici nu mai vreau să-mi reamintesc vremurile când voiam ,,să fac lumea mai bună"!

Iată că am participat şi la cross...

   Şi, nu oricum! Am ajuns la finiş a 286-a dintre multe colege tinere. Deh, la aproape 40 de ani ai mei, mă consider... ,,în formă"...
   Las fotografiile să vorbească de la sine! Aaaa! Era să uit, faptul că nu am abandonat cursa de aprox. 3 km, pe faleza gălăţeană, luni, 22 octombrie 2012, se datorează minunatei mele colege, Carmen Ichim, care m-a încurajat permanent şi m-a motivat să scot un loc onorabil. Mulţumesc, scumpă colegă!

De ce ar trebui să te transformi într-o victimă?

 
Atunci când ieşi dintr-o relaţie care nu-ţi mai aducea nici o satisfacţie şi-n care te simţeai permanent singur?

  M-am tot întrebat, de ce persoanele din jurul meu, suferă atât de mult, când văd cum doi oameni aleg să-şi  separe drumul vieţii....

  Oare, unde scrie că atunci când doi oameni divorţează, trebuie să se sfâşie, să-şi scoată ochii sau, şi mai rău, să se insulte verbal? Hm! E multă prostie în lumea asta, dar când se cumulează cu răutatea şi limitarea psihică, combinaţia e bestială, trebuie să recunosc!

  Şi, spre deliciul unora din cercul cunoscuţilor mei, o să continui să râd, să muncesc şi să-mi menţin permanent busola sufletului în echilibru! Poate aşa, voi reuşi să micşorez numărul acelor vampiri energetici din spaţiul meu existenţial, recunosc, o zonă de ţară, ce se hrănesc cu replici de genul: ,, să cadă! că deja i-am săpat groapa, de ce nu o vede?!"

Rugaţi-vă pentru cei ce vă blestemă şi binecuvântaţi-i pe cei care vă urăsc…

Doamne, dă numai bine celor din jurul meu şi mie răbdare să reuşesc în tot ceea ce mi-am

Atunci când te ascunzi după propriile redute....

 

 Iubirea nu va reuşi să te găsească! De aceea, este bine să-i ieşi în întâmpinare cu zâmbet şi dorinţă. 

Te va găsi prin intermediul unui suflet pereche, care va rezona pe aceleaşi vibraţii cu tine şi te va încărca de lumină şi culoare. Nu te teme, că n-ai s-o recunoşti!

    Doar cei infirmi sufleteşte te vor judeca pentru curajul tău, doar ei te vor condamna pentru îndrăzneala de care ei nu au dat dovadă o viaţă.... preferând să trăiască în ,,mocirla" unor relaţii false, în care a primat doar siguranţa materială şi unde comunicarea s-a produs de la ,,stăpân" la... ,,slugă".

Nu ai nevoie de cine ştie ce calităţi mentale ca să descoperi chemarea propriului suflet, ca să-ţi asculţi propria muzică interioară!

  Eu am îndrăznit azi, chiar dacă cei din jur mă judecă aspru! În fond, nu e treaba nimănui cum îmi scriu eu jurnalul propriei vieţi... nu au decât să se ia la trântă cu proprii lor demoni.... Atenţie doar la momentul când clepsidra vieţii se întoarce... nisipul va curge din ce în ce mai repede,

Când ţinem sufletul ascuns într-un labirint o viaţă...

   

Cu  greu reuşim să-l scoatem la lumină... îl pedepsim cu teama noastră de a înfrunta încercările vieţii.
De aceea, poate, după ani de zile, m-am decis să-mi eliberez sufletul din întunericul unui labirint întortocheat numit ,,relaţie" şi să-i permit să zboare spre zări senine. Indiferent dacă zborul său nu poate fi înţeles de cei din jur, e dreptul său la libertate şi fericire. Un drept pe care m-am decis să i-l respect....

    Aşadar... îţi permit suflete să reînveţi să zbori!

Invidia

Motto: ,,Când nu ajungi la struguri, cu siguranţă sunt acri..."

   Printre trăirile ce frământă firea unui om se numără şi invidia. Acel fior rece, prin care o persoană nu poate accepta succesul celei de lângă ea. Întotdeauna persoana de alături va avea mai mulţi bani sau mai multă faimă. Ochii săi par mai încrezători, surâsul mai fermecător şi cei din jur par să se îndrăgostească mai repede de ea. În schimb tu... oricât te-ai strădui parcă nu poţi cuprinde în fiinţa ta calităţile sale, parcă nu poţi atinge standardele pe care ea le ţinteşte. Te simţi aproape incapabil de a-i privi cu respect toate acele virtuţi după care şi-a croit drumul în viaţă. În persoana de alături, vezi o fire puternică, cu o educaţie aleasă, cu simţul umorului, care ştie să se adapteze oricărei situaţii.

   Însă... de ce nu poţi avea şi tu toate acestea? Te obsedează această întrebare, îţi sparge liniştea în ţăndări şi-ţi face sufletul ferfeniţă cu zbuciumul ei. Te simţi înfrânt în faţa vieţii. Moare până şi ultimul zâmbet de pe chipul tău. Parcă ţi-ai pierdut identitatea şi rătăceşti pe o cale ce nu duce nicăieri... Invidia a ucis în tine toate sentimentele  frumoase ce-ţi împodobeau nu demult sufletul.

Coana INVIDIA

autor: Viorel Vintilă

 Sunt ofticată şi ţaţă
Pe cei ce reuşesc în viaţă.
Muşc de fund cu gura mare,
Aproape pe fiecare. 

Mă numesc invidia,
Soră cu perfidia.
Toată ziua lenevesc
Şi lumea o urmăresc. 

Eu sunt ca hopa mitică,
Care nu se mai ridica.
În mocirlă eu m-afund,
Toată lumea muşc de fund. 

George Topârceanu

Rapsodii de toamnă

 I

                        A trecut întâi o boare

                        Pe deasupra viilor,

                        Şi-a furat de prin ponoare

                        Puful păpădiilor.

                        Cu acorduri lungi de liră

                        I-au răspuns fâneţele.

                        Toate florile şoptiră,

                        Întorcându-şi feţele.

                        Un salcâm privi spre munte

                        Mândru ca o flamură.

                        Solzii frunzelor mărunte

                        S-au zburlit pe-o ramură.

                        Mai târziu, o coţofană

                        Fără ocupaţie

                        A adus o veste-n goană

                        Şi-a făcut senzaţie:

                        Cică-n munte, la povarnă,

                        Plopii şi răsurile

                        Spun că vine-un vânt de iarnă

                        Răscolind pădurile.

Festivalul toamnei, la Brăila, în imagini...

Astăzi, 13 octombrie 2012, în Grădina Publică din Brăila...

Dragostea...

• ¹ Chiar dacă aş vorbi în limbi omeneşti şi îngereşti, şi n-aş avea dragoste, sunt o aramă sunătoare sau un chimval zăngănitor.
• ² Şi chiar dacă aş avea darul prorociei şi aş cunoaşte toate tainele şi toată ştiinţa; chiar dacă aş avea toată credinţa, aşa încât să mut şi munţii, şi n-aş avea dragoste, nu sunt nimic.
• 1Cor 12.8-28; 1Cor 14.1; Mat 7.22; Mat 17.20; Marc 11.23; Luc 17.6;
• ³ Şi chiar dacă mi-aş împărţi toată averea pentru hrana săracilor, chiar dacă mi-aş da trupul să fie ars, şi n-aş avea dragoste, nu-mi foloseşte la nimic.
• Mat 6.1-2;
• ⁴ Dragostea este îndelung răbdătoare, este plină de bunătate; dragostea nu pizmuieşte; dragostea nu se laudă, nu se umflă de mândrie,
• Prov 10.12; 1Pet 4.8;
• ⁵ nu se poartă necuviincios, nu caută folosul său, nu se mânie, nu se gândeşte la rău,
• 1Cor 10.24; Filip 2.4;
• ⁶ nu se bucură de nelegiuire, ci se bucură de adevăr,
• Ps 10.3; Rom 1.32;
• ⁷ acoperă totul, crede totul, nădăjduieşte totul, suferă totul.
• Rom 15.1; Gal 6.2; 2Tim 2.24;
• ⁸ Dragostea nu va pieri niciodată. Prorociile se vor sfârşi; limbile vor înceta; cunoştinţa va avea sfârşit.
• ⁹ Căci cunoaştem în parte şi prorocim în parte;

La mulţi ani!

De ziua ta, cele mai frumoase flori, Nicu! Din partea celor mai minunate persoane din viaţa ta!

11 octombrie 2012...

   Şi pentru că astăzi este o zi specială pentru mine, ofer câte o petală parfumată de trandafir, tuturor celor care îmi vizitează pagina....

Eu sunt aici...

   Nu privi înapoi... drumul îţi este deschis înainte... ia-mă de mână! Lumina e-n tine! În sufletul tău!