De ziua marelui scriitor, de dimineaţă, am
căutat cu-nverşunare un petec de cer primăvăratic, însă ceaţa groasă, m-a determinat să cred că
afară e toamnă, nicidecum anotimpul poienilor cu narcise galbene. Am respirat
uşurată când am decis să pun, în această zi aniversară, pe talgerul sufletului,
poveştile scriitorului, încărcându-mi plămânii de mireasma metaforelor sale care
îmi răsfaţă gândurile de fiecare dată când le citesc.
La invitaţia directorului şcolii movilene, prof. Mirela Brezuică, fiind
săptămâna şcolii altfel, m-am alăturat
unui grup de elevi ai Şcolii Gimnaziale Movila Miresii, coordonaţi de prof. Ciurc
Ingrid şi mi-am mutat inima pe pământul grădiştean care, astăzi, 5 aprilie 2013, este plin de paşii
celor care l-au îndrăgit pe Fănuş Neagu
şi am trecut, cu sufletul plin de emoţie, pragul locuinţei părinteşti a
scriitorului şi-am sărutat, nu doar cu inima, leagănul în care a crescut acesta.
Ghid în această vizită ne-a fost prof. Nicu Negoiţă, de care, recunosc
cu mândrie, că mă leagă o prietenie frumoasă, din 2007, de pe vremea când
lucram la un cotidian brăilean.
Întâmpinaţi de la poartă de chipul marelui scriitor, ce ne zâmbea
dintr-un tablou, am păşit cu toţii în Casa Muzeu, iar copiii au fost fermecaţi
de povestea casei părinteşti a scriitorului, care curgea lin de pe buzele
profesorului Negoiţă, căruia îi aducem încă o dată mulţumiri. Construită în 1959, după sistemul caselor tip
salon, cu sală şi odăi, cu o camera unde erau primiţi oaspeţii (odaia din
Crivăţ), casa este plină de lucrurile ce-au aparţinut copilăriei autorului, de
unde nu lipsesc icoanele, nici chiar aceea adusă în dar mamei, tocmai de la
Ierusalim, de către scriitor. Costumul
de academician, precum şi alte medalii, documente, certificatele de naştere,
dar şi cel de căsătorie al părinţilor scriitorului, livretul militar al
acestuia, ne-au fost prezentate de către prof. Negoiţă. Chiar şi povestea prin
care autorul s-a îndrăgostit de soţia acestuia, d-na Stela Neagu, ne-a fost
spusă pe scurt de minunatul meu prieten grădiştean. De asemenea, prof. Nicu Negoiţă le-a arătat şi
explicat copiilor cum se ţeseau covoarele şi alte cuverturi, carpete, preşuri
etc. cu ani în urmă, de către Ţaţa Paraschiva, mama scriitorului; cum tatăl acestuia,
un vestit lemnar al Grădiştei construia diverse obiecte, o parte din ele fiind
exponate în muzeu, dar ne-a vorbit şi despre rudele scriitorului, ba chiar am
cerut explicaţii suplimentare despre personajele prezente în fotografiile ce se
regăsesc în tablourile casei.
