Clinchet nou de clopoțel în școlile din toată țara

Deschiderea anului școlar 2014-2015  la Școala Gimnazială Movila Miresii

S-a scuturat  din calendar un nou 15 septembrie, zi în care școlile și-au redeschis porțile pentru a-și primi elevii. Cu emoțiile prinse în piept, cu ghiozdanele noi în spate și cu licăriri de diamant în priviri, școlarii movileni, mici și mari,  au răspuns cu multă bucurie, primului clopoțel după binemeritata vacanța de vară.

Festivitatea de deschidere a anului școlar 2014-2015, la  Movila Miresii, a debutat cu alocuțiunea directorului Școlii Gimnaziale din localitate, prof. Mirela Brezuică, care a urat succes atât elevilor, cât și cadrelor didactice prin intermediul cărora are loc procesul educațional. A citit pe fețele micilor școlari setea de cunoaștere, i-a felicitat pentru asta și a intonat, alături de toți cei prezenți, câteva strofe din imnul țării noastre.

Cetatea Sighișoara

             

Cetatea Sighișoara este centrul istoric vechi al municipiului Sighișoara, județul Mureș, România.

Construit în secolul XII de coloniștii sași sub denumirea latină Castrum Sex și păstrat în mod aproape neschimbat până astăzi, ea este locuită și în prezent. În 1999 cetatea a fost înscrisă pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.^[1]

           Cetatea este amplasată pe malul sudic al râului Târnava Mare, pe o coastă de deal lungă de 850 m, pe două terase: terasa de jos, Dealul Cetății, se află la o altitudine de 350 m p.n.m (ca. 30 m mai sus de Orașul de Jos), iar terasa de sus, Dealul Școlii, la o altitudine de 429 m (ca 49 m mai sus de terasa de jos).^[2]

Popularea Dealului Cetății a avut loc în jurul Bisericii Cetății, a cărei construcție a fost începută la sfârșitul secolului al XII-lea. Tot lângă Biserica Cetății a funcționat și prima școală din Sighișoara (menționată documentar în 1522).

O altă școală a fost construită în 1607 pe deal, iar în 1619 a fost construită lângă aceasta școala nouă. Scara acoperită, inițial cu 300 de trepte, a fost construită în 1642.

        Cetatea este înconjurată de un zid de 930 m a cărui înălțime inițială era de ca. 4m. Ulterior, înălțimea zidului a fost mărită în unele locuri până la 14 m. Zidul a fost construit între secolele al XIV-al și al XVII-lea^[3]ca protecție împotriva atacurilor turcești. Zidul avea 14 turnuri, din care 9 se păstrează până în ziua de azi. Turnurile funcționau ca sedii ale diferitelor bresle meșteșugărești.

Cetatea Bistriţei

Construcţia din lemn poate fi admirată și studiată în Bistrița, lângă Biserica Evanghelică.

Cetatea Bistriţei - în miniatură a fost construită cu ocazia Zilelor Medievale, ele reprezentând o replică în miniatură a vechii Cetăţi Medievale a Bistriţei.

Cetatea a fost concepută de serviciul de monumente istorice din cadrul Primăriei Bistriţa şi este de 64 de ori mai mică decât cea de referinţă.

            Dacă ești turist și te afli prin preajmă, ai face o alegere bună dacă te-ai opri să pătrunzi pentru câteva minute prin filele cărții de istorie bistrițene….Eu m-am oprit și am rămas cu un sentiment plăcut, dincolo de informațiile furnizate de construcția în sine.

Complexul Muzeal Bistrița - Năsăud

                Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud este un muzeu județean din Bistrița, amplasat în Str. General Grigore Bălan nr. 19. Muzeul din Bistrița s-a înființat sub titulatura de Muzeul Regional Rodna în una din aripile fostei mănăstiri a minoriților. În 1976 secția de arheologie - istorie se mută în Casa argintarului, monument istoric și de arhitectură datând din secolul al XVI-lea, realizat în stil renascentist, iar în 1984 secția de etnografie - artă populară se mută în vechea primărie a orașului. În 1986 toate colecțiile sunt transferate în actualul local al fostei cazărmi a Regimentului 63 Infanterie, clădirea datând din 1898. Muzeul are următoarele secții și colecții: etnografie - artă populară, științele naturii, artă plastică, colecția de gravură, istorie, arheologie.

Mănăstirea Voroneț

Hram: Sfantul Mare Mucenic Gheorghe, Sfantul Daniil Sihastrul

Adresa: str. Voronet, nr. 166, Gura Humorului, 725300, jud. Suceava Accesdin Gura Humorului in loc.Voronet, pe DJ177D, 4 km

Stareta: stavrofora Irina Pantescu

Manastirea Voronet a fost ridicata prin osardia Binecredinciosului Voievod Stefan cel Mare si Sfant in anul 1488. In 1547 i s-a adaugat pridvorul si i s-a facut pictura exterioara sub privegherea Mitropolitului Grigorie Rosca, ce se odihneste in pridvor: Inca de la inceput Manastirea a fost binecuvantata cu calugari cu aleasa viata duhovniceasca, in vreamea Sf. Cuvios Daniil Sihastrul fiind o adevarata lavra a isihasmului romanesc. Primul staret al manastirii a fost Sf. Cuv. Daniil Sihastrul, duhovnic renumit al Moldovei si sfetnic al domnitorului; mormantul sau se afla in pronaosul bisericii. Pana in 1785 a fost manastire de calugari. Manastirea este desfiintata odata cu anexarea Bucovinei de catre Imperiul Habsburgic, in anul 1785. S-a reinfiintat in 1991, ca manastire de calugarite.

Ziua eroilor, 29 mai 2014, la Movila Miresii - Brăila

Lacrimi,  rugăciuni și flori

De ziua eroilor, locuitorii movileni și-au aplecat fruntea pe umărul istoriei cinstind memoria celor care s-au jertfit pe câmpurile de luptă pentru apărarea și libertatea poporului nostru pentru că, în fiecare an, la Înălțarea Domnului, poarta sufletelor românilor este larg deschisă.

Prezenți la ceremonia de comemorare au fost primarul localității, domnul Dumitru Panțuru, preoții Marius Sinca și Stelian Hornea, precum și directorul adjunct al școlii movilene, prof. Mirela Tarța.

Concursul județean de pictură Culorile Barăganului Ediția a VI-a, 2013-2014

Vineri, 23 mai 2014, în  Movila Miresii, județul Brăila, culorile au prins viață, deoarece Școala Gimnazială din localitatea respectivă a organizat cea de-a VI-a ediție a concursului județean de pictură, Culorile Bărăganului.

 Tema concursului a fost culorile Bărăganului în tradițiile și obiceiurile românești, iar obiectivul general a vizat stimularea tinerelor talente care pot transmite prin culoare, gânduri și sentimente ce valorizează tradițiile poporului român.

 Comisia de organizare a acestui concurs a fost alcătuită din: director- prof. Mirela Brezuică, director adj.- prof Mirela Tarța, prof. Florica Munteanu, prof. Ioana Ciocârlan și prof. Vasilica Neacșu.

 Concursul s-a adresat elevilor claselor primare din mediul rural, din județul Brăila, iar proba de concurs a constat în realizarea unei lucrări cu tema: ,,Culorile Bărăganului în tradițiile și obiceiurile românești”. Desfășurat pe două secțiuni: secțiunea I  s-a adresat elevilor claselor: Pregătitoare, I și a II-a, iar secțiunea a- II-a, elevilor din clasele a III-a și a IV.

Sărbătoarea Caloienilor, la Movila Miresii, Brăila

     Marți, 6 mai 2014,  Sărbătoarea Caloienilor , ritual întâlnit în Bărăgan, a fost consemnată și-n agenda elevilor movileni  care, îndrumați de prof. Vasilica Neacșu  au organizat o astfel de activitate.

Potrivit tradiţiei, oamenii de la sate credeau că prin cinstirea Caloianului vor îndupleca Divinitatea să trimită norii de ploaie asupra recoltelor. Participarea la o astfel de activitate a fost ceva inedit pentru elevii mei din clasa pregătitoare, după cum se poate observa și din imagini.

Fănuş Neagu... Casa Memorială - Grădiștea, județul Brăila - imagini

O filă din cartea unui concurs matematic: ,, Rural nu e sinonim cu inferior”

 

 

          Ajuns la ediția a VIII-a, Concursul Interjudețean de Matematică Rural Math, adresat elevilor din gimnaziu, s-a desfășurat astăzi, 26.04.2014, în localitatea Surdila Greci, fiind organizat de școala din localitate.

Tematica de concurs a fost cea parcursă conform programei până la data de 31.03.2014, la clasele a V-a, a VI-a şi a VII-a proba de concurs constând în rezolvarea unui test cu probleme tip grilă, iar la clasa a VIII-a proba de concurs a constat în rezolvarea unui test tip evaluare naţională.
          Participarea elevilor a fost gratuită, concursul dorindu-se a fi o alternativă a concursurilor în care participarea este condiţionată de achitarea unei sume de bani

          Locația evenimentului a fost Sala de Sport din localitatea Surdila Greci, o sală spațioasă, dotată după norme europene.

Ospitaliatea gazdelor și-a risipit parfumul  încă de la început, când elevii și cadrele însoțitoare au sosit la locul desfășurării concursului.
Cu emoțiile prinse la reverul statutului de elev, copiii au intrat încet, încet în atmosfera competiției.

La orele 10.30 s-a pornit cronometrul de start, iar la orele 12.30 concursul s-a încheiat, fără emoțiile de început, ci doar cu cele de așteptare a rezultatului final și al câștigătorilor.

 Fiecare elev participant a primit o diplomă ca semn al trecerii prin probele unui concurs de matematică, chiar dacă desfășurat în mediul rural, organizat fiind la un nivel superior.

Școala Gimnazială Movila Miresii a participat la acest concurs cu un grup de zece elevi din clasele V-VIII. Indiferent dacă vor obține premii, elevii movileni au fost încântați de competiție, de felul cum au pus totul în scenă  organizatorii, aspect pe care țin să-l subliniez și eu, iar subiectele, având  un grad de dificultate specific unui astfel de concurs, i-au provocat să se concentreze și să scoată  matematicianul din ei.

Școala Altfel, Movila Miresii, 9 aprilie 2014

Și pentru că vremea de afară a fost generoasă în raze de soare am mers pe terenul de sport și ne-am jucat, iar apoi ne-am distrat pe cinste în părculețul din localitate....  

Concurs județean: VREAU SĂ FIU JURNALIST, Ediția a VII-a, 2013-2014

 Dacă crezi că ești un talentat mânuitor al condeiului și că-n firea ta stă scris miracolul cuvântului, te invităm să participi la concursul județean:

VREAU SĂ FIU JURNALIST

     Ediția a VII-a, 2013-2014

REGULAMENT

Inspectoratul Şcolar  Judeţean Brăila şi Şcoala Gimnazială Movila Miresii vă invită să participaţi la concursul judeţean „Vreau sa fiu jurnalist”.

Concursul este aprobat în Calendarul Activităţilor Educative Regionale şi Interjudeţene 2014, poziţia 292 și se adresează elevilor din clasele V-VII.

 Fiecare şcoală va participa cu   o singură  echipă formată din  trei elevi, câte  unul  din cele trei clase.

 Concursul se desfăşoară prin participare indirectă, online.

Tradiții și obiceiuri românești pe plaiuri movilene

Marți, 8 aprilie 2014 la Movila Miresii au răsunat ,, Cântece și dansuri populare din zona Brăilei”, activitate cultural-artistică cuprinsă în proiectul educațional ,, Tradiții și obiceiuri românești”.

Scopul proiectului este de a promova valorile tradiționale românești, prin implicarea elevilor și cadrelor didactice în diverse activități cu specific popular. Locul desfășurării acestei activități din proiect a fost Căminul Cultural din localitate.

Școala Gimnazială Movila Miresii are ca parteneri în acest proiect următoarele școli: Școala Gimnazială Piscu, din județul Galați, Școala Gimnazială Vulturu, din jud. Vrancea, Liceul de Artă Hariclea Darclee Brăila și Școala Gimnazială Vădeni din Brăila.

Tradițiile românești constituie un tezaur al poporului nostru, iar prin promovarea acestora, copiii descoperă de la vârste fragede semnificația și importanța lor.

Școala movileană, reprezentată de director prof. Mirela Brezuică și-a întâmpinat oaspeții, după cum era și firesc, cu pâine și sare, în semn de dragoste, prețuire și respect. Cu toții știm că în tradiția creștin-ortodoxă pâinea reprezintă simbolul vieții, iar sarea ce i se alătură, mărește puterile magico-rituale ale acesteia. Colacul (forma arhaică a pâinii), proaspăt și rumen, a fost simbolul bucuriei și dovada ospitalității movilenilor.

Olimpiada de religie, faza județeană

Vineri, 1 martie 2014, la Brăila s-a desfășurat Olimpiada de Religie , faza județeană, la Colegiul Sanitar "Ana Aslan" .

Școala Gimnazială Movila Miresii a fost reprezentată de trei eleve care au obținut următoarele rezultate:

Vîju Ionela Georgiana, din clasa a VIII-a A, a obținut nota 9.50 revenindu-i premiul al II-lea, Datcu Diana Cristina, clasa a VIII-a B, a obținut nota 8.35 și Golea Alina, clasa a VII-a, a obținut nota 7.20.

Felicitări elevelor movilene pentru rezultatele obținute și mult succes pe viitor!

Ziua porților deschise la Școala Gimnazială Movila Miresii

Părinții din localitatea Movila Miresii, județul Brăila, ai căror copii vor fi înscriși la clasa pregătitoare în anul școlar 2014-2015, au participat astăzi, 26 februarie 2014, la Ziua porților deschise - la Clasa Pregătitoare.

Programul pregătit de Școala Gimnazială Movila Miresii, instituție condusă de director prof. Brezuică Mirela, s-a derulat astfel:

8.30 - 9.00 – primirea invitaților

9.00 – 9.50 – activitate demonstrativă: Ne jucăm, litere și cifre învățăm!                

10.00 – 10.30 – prezentare Power Point cu tema : 

                      Clasa pregătitoare, o necesitate a învățământului primar

10.30 – 11.00 – Prezentarea  programului școlar pentru CP

11.00 – 11.50 – Prezentarea portofoliilor elevilor CP;

   Responsabile ale acestei activității au fost: înv. Munteanu Florica, înv. Vîju Cornelia și înv. Răscărache Elena Amalia.

Viitorii școlari au fost încântați de vizitarea sălilor de clasă unde urmează să învețe din toamnă, ba chiar au participat cu încântare la activitățile demonstrative pregătite de clasele pregătitoare, acomodându-se foarte repede.

Încântați au fost și părinții elevilor movileni când au văzut clasele primitoare, mobilierul adecvat, dar și spațiul amenajat pentru joc, unde copiii petrec cele 10-15 minute în completarea activităților propriu-zise. Li s-a explicat părinților că trecerea spre clasa I este bine să se facă frecventând clasa pregătitoare, copiii fiind familiarizați cu disciplinele școlare pe care le vor studia în perioada ciclului primar și, de asemenea, se vor acomoda mai ușor cu programul vieții de școlar.

Feed-back-ul primit din partea părinților elevilor din clasa pregătitoare, ne-a convins încă o dată că introducerea acestei clase în sistemul de învățământ a fost în interesul copiilor și s-a dovedit o alegere  minunată, ne-au declarat cadrele didactice movilene responsabile cu această activitate.

24 Ianuarie 2014 - Candela istoriei aprinsă de către elevii movileni

     S-au  înclinat cu respect înaintea zilei de astăzi, 24 ianuarie, elevii Claselor Primare ai Școlii Gimnaziale Movila Miresii, instituție de învățământ din județul Brăila, a cărei director este prof. Mirela Brezuică.

     Despre faptul că Unirea de la 24 ianuarie 1859 este una din cele mai mari realizări istorice ale poporului nostru, au învățat de la dascălii lor, elevii movileni, de la cei mai mici, la cei mai mari.

      Scopul activității a fost insuflarea dragostei pentru strămoşii noştri, pentru trecutul istoric al poporului român,  pentru realizările istorice şi culturale, precum şi pentru personalităţile pe care le-a dat acest popor de la începuturile sale şi până azi.

            S-a cântat și s-a dansat Hora Unirii, s-au reamintit acțiuni importante din istoria acestei zile, a Micii Uniri, de la întemeierea căreia s-au scurs 155 de ani, ba chiar s-a făcut cunoștință și cu bătrânul  curajos, Moș Ion Roată , țăranul iubit de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, cu ajutorul unei scenete prezentate de către doi elevi din clasa a III-a.  Elevii Clasei Pregătitoare – A s-au întrecut pe ei înșiși pregătind o expoziție de desene reprezentative pentru evenimentul menționat, iar în finalul activității, pentru că tot era ceas aniversar, s-au înmânat medaliile și diplomele obținute de către elevii claselor primare în cadrul concursului ,,Eurojuniorul”.

Ziua Unirii este o zi deosebită pentru toţi românii, pentru că, așa cum sublinia Nicolae Bălcescu: Unirea a fost un vis de veacuri al românilor. Pentru dânsa, ei trăiră, munciră, suferiră și  muriră.

       Ziua de astăzi a fost un bun prilej pentru profesorii movileni de a insufla copiilor sentimente de dragoste şi respect pentru: limba română, ţara noastră, poporul român, strămoşii noştri, pentru obiceiurile şi tradiţiile strămoşeşti, pentru istoria şi eroii noştri, mândria că sunt descendenţii unor oameni curajoşi şi iubitori de neam şi ţară.

         Cunoaşterea şi dezvoltarea valorilor fundamentale ale istoriei şi culturii naţionale de către elevi, precum și cunoaşterea însemnătăţii zilei de 24 Ianuarie, este una din misiunile dascălilor, iar cei movileni și-o îndeplinesc cu multă responsabilitate.

   

164 de ani de la nașterea poetului Mihai Eminescu

   

    Miercuri, 15 ianuarie 2014, elevii Școlii Gimnaziale Movila Miresii, îndrumați de cadrele didactice movilene, vor organiza un program  literar-artistic dedicat aniversării marelui poet Mihai Eminescu. Printre obiectivele acestei activități amintim: dezvoltarea interesului elevilor pentru lectură, dezvoltarea și stimularea creativității copiilor, transpunerea sentimentelor poetice în exprimare plastică precum și stimularea respectului pentru valorile culturii românești.

Mihai Eminescu - Criticilor mei

Multe flori sunt, dar puţine
Rod în lume o să poarte,
Toate bat la poarta vieţii,
Dar se scutur multe moarte.

E uşor a scrie versuri
Când nimic nu ai a spune,
Înşirând cuvinte goale
Ce din coadă au să sune.

Dar când inima-ţi frământă
Doruri vii şi patimi multe,
Ş-a lor glasuri a ta minte
Stă pe toate să le-asculte,

Ca şi flori în poarta vieţii
Bat la porţile gândirii,
Toate cer intrare-n lume,
Cer veştmintele vorbirii.

Interviu cu scriitorul Sterian Vicol, ultima parte

- Dacă aţi fi în postura unui reporter, ce întrebare i-aţi adresa omului Sterian Vicol? Dar scriitorului Sterian Vicol?

   - Măi, omule, ești sănătos? Poți să bei un pahar de vin în toată plenitudinea ta? Iar apoi i-aș răspunde astfel:  Da, dar cu prietenii mei, scriitori, nescriitori, plasticieni... 

     Mie îmi place lumea artei, merg la teatru, am prieteni actori, actrițe, după cum am mărturisit, am iubit frumosul.

   Niciodată nu m-a pasionat gloria. Unii cred că gloria vine de la sine, sau ți-o aduce cineva cu avionul. Nu-i adevărat! Un scriitor nu trebuie să moară ca să devină glorios. Spuneam că noi avem astăzi prozatori și poeți mari, care oricând pot lua premii importante.

    N-am avut orgolii de genul acesta și nu m-am comparat cu nimeni, iar dacă un coleg a avut cronici bune sau a avut succes cu vreo carte, nu l-am invidiat. Sigur că, om fiind, și cu bucurii, și cu dureri, uneori, te poate pune așa într-o îndoială, când vezi că unul e lăudat prea tare, iar tu rămâi un pic în umbră. Atunci recomand să te ambiționezi și să ieși din nou la lumină... prin scris.

   Ca scriitor nu am ce să-mi reproșez, eu chiar cred că am fost alintat de colegii mei, de critici, de ieșeni, de bucureșteni și de alți oameni ai condeiului din alte zone. Sunt conștient că unii colegi de-ai mei, de aici, din Galați nu privesc cu ochi buni lucrurile acestea, de faptul că eu sunt invitat la manifestări culturale naționale, la Iași, Ipotești, Botoșani, Buzău, Chișinău și alte orașe.    

  Scriitorului Sterian Vicol i-aș pune o întrebare de genul: ,,Cât de exigent ești cu scrierile tale?”

   Iar răspunsul ar suna cam așa... Uneori sunt încântat de ce scriu, alteori nu prea. Dar, per total, îmi place ce scriu. Poeziile scrise de mine de-a lungul timpului, le reiau acum, iar uneori îmi plac, alteori mai puțin și aleg să le las acolo, în laborator, iar după ce trece mai mult timp și recitesc din ele, aproape că nu-mi vine să cred că unele sunt creațiile mele, atât de mult îmi plac. Mi se întâmplă adesea să citesc și să mă  minunez de propria compoziție.

   - Sunt momente în viaţa fiecăruia în care suntem nevoiţi să facem concesii. Ce concesii a trebuit să facă Sterian Vicol de-a lungul carierei sale?

   - Păi, depinde de conjunctură și de persoana pentru care fac concesia respectivă. Pot să fac o concesie unui om știind exact că el nu merită un lucru, însă îi acord o atenție în speranța ca el să înțeleagă că nu are înclinație către scris. Mi s-a întâmplat de nenumărate ori ca oamenii să vină cu dosare de poezii pe care și le doreau publicate în reviste de profil, iar după ce am citit una, am știut că acel om nu are talent literar.  Dar nu am putut să-l descurajez. Tu ai avut o astfel de experiență, Cornelia, din câte mi-ai mărturisit, știi cât de delicat este acest subiect. Cineva te-a descurajat cu ani în urmă, iar tu, marcată fiind de spusele acelui critic literar,  nu ai mai scris mult timp. Știu cât de important este să-i spui celui în cauză dacă e bine sau nu să urmeze un drum similar cu al tău.

    Vezi, e nevoie de o abilitate, să faci o concesie și să nu rănești în anumite cazuri. Poate că am rănit și eu fără să vreau pe cineva, dar, cu conștiința împăcată nu, niciodată.

   - Orice om poartă în viaţa reală mai multe măşti. Uneori trebuie să schimbăm aceste măşti, deoarece societatea ne-o cere, alteori doar pentru a ascunde, de ochii răi ai lumii, viaţa aceea secretă din noi. Un scriitor de talia dumneavoastră, îşi permite acest lux?

    - Te referi să nu fii dualist. Eu prin educația și cultura primită, prin exemplul celor din familie nu pot să fiu altfel. E vorba de credința mea, de preceptele morale pe care le respect. Da, sunt oameni care una spun și alta fac, vorbesc de acei semeni neserioși. Am mai zis, nu-mi plac oamenii proști, cei care mimează ceva care nu este compatibil cu propria personalitate.

    Îmi vin în minte acum cuvintele lui Beethoven: ,,Nu cunosc alt semn al superiorității decât bunătatea”.

   Suntem oameni, uneori suntem puși în situația de a educa oameni, alteori de a ocupa funcții ce necesită un înalt simț al responsabilității. Dar, întotdeauna este bine să ne facem munca pentru care avem înclinație, să punem în valoare harul cu care am fost înzestrați de Divinitate și să nu urmăm o meserie doar pentru că... așa vor alții. În cazul acesta, ar însemna să porți toată viața o mască și lucrul acesta nu doar că te-ar obosi, pe tine, ca om, ci ar aduce și prejudicii celor din jurul tău. Să-ți dau un exemplu: cunosc un astfel de caz, un tip care  a dat de șase ori la medicină pentru că asta își doreau părinții de la el. Până la urmă a reușit și a terminat facultatea, dar imaginați-vă ce înseamnă să te forțezi pe tine însuți pentru a face față unui drum pe care nu ți-l dorești. Cât reziști în a purta o astfel de mască? Ei bine, eu nu m-aș duce la acel om nici să-mi facă o injecție, pentru că știu că nu are nici o treabă cu medicina.

  Avem exemple în istorie și literatură de oameni cu mai multe fețe de care trebuie să te ferești. În literatura noastră populară avem omul spân, dar și acei oameni care mint, care fac tot felul de rele sub o anumită mască pentru a-și atinge scopul.

  Eu nu am fost niciodată un astfel de om, ci din contră, am spus franc ceea ce am avut de zis într-o anumită situație.

  - Notele cele mai valoroase, omul le primeşte de la viaţă. Dacă aruncaţi o privire în trecutul dumneavoastră, care ar fi  nota  pe care v-aţi acorda-o?

   - Eu cred că nota trebuie să ți-o pui mai târziu. Din punct de vedere scriitoricesc, mă simt un om împlinit. A ieșit mai mult decât mi-am propus, repet, poate că am fost prea mult răsfățat de soartă. Desigur și prieteniile au contat destul. Eu nu cred că sunt desăvârșit, mi-aș da o notă... mi-aș da un  minus opt. De fapt, nici nu m-am gândit la asta vreodată...

Interviu cu scriitorul Sterian Vicol, partea a IV-a

   - Adeseori, viaţa ne poartă pe căi străine, dar se întâmplă să regăsim, după ani, oameni care ne-au sădit cândva, în suflet, o floare. Aţi simţit vreodată că nimic nu e întâmplător şi că toate au un scop? Mereu, la timpul potrivit?

      - Cred că nimic nu e întâmplător, dar sunt de părere că soarta tot omul și-o face prin ceea ce face el. Da, cred în destin, sunt un pozitivist în ceea ce privește destinul unui om, care înseamnă un lanț de întâmplări și coincidențe. Dacă m-aș fi născut la Cluj nu mai eram același om, aveam alt profil, alt parcurs, alți oameni aș fi întâlnit în drumul meu. Pentru că erau altele rădăcinile.

    Scriitorul nu trebuie să fie un însingurat, chiar dacă la masa de scris, el în singurătate scrie. Momentele nenumărate când suferă că nu-i iese cum vrea o lucrare și se luptă cu el  însuși... dar dacă într-adevăr are har, va reuși. Iar dacă acel scriitor știe că niște colegi îl apreciază, niște oameni îi citesc scrierile sau i se întâmplă să fie oprit pe stradă de persoane ce-i spun: ,,Domnule, v-am citit cartea!”, chiar este un motiv de bucurie.  Sau atunci când te duci la o librărie și întrebi dacă ți s-au vândut cărțile  și descoperi că chiar s-au dat, este iarăși un moment plăcut pentru cel care scrie și descoperă că este apreciat de cititori. Aceste momente eu le consider flori sădite în suflet, de către cititorii mei.

   Iată, îți mai dau un exemplu când scriitorul iese din lumea sa și merge să se întâlnească cu oamenii, cu alți scriitori sau cu cititorii, cum am făcut eu  de curând când am mers la Târgul de carte  Gaudeamus 2013, m-am simțit minunat, era un sentiment plăcut pe care-l încercam atât din postura de scriitor, cât și de pe poziția unui cititor de carte. Aici, la târg,  bucuria cărții se trăiește la cote înalte, este un fel de Turnul Babel al cărților, lansări la fiecare nivel și fiecare persoană se oprea acolo unde voia, acolo unde tema cărții îl interesa, desigur... și autorul respectivei cărți. Am fost invitat să prezint mai multe cărți, la mai multe standuri și ca să revin la întrebarea ta, chiar m-am simțit minunat, chiar am sădit și mi-au fost sădite în suflet flori născute din cuvinte și toate la momentul potrivit.

    Ce mai la deal la vale, educația și cultura fac omul să fie om, iar el va deveni, cum spune francezul: ,,Omul este stilul, stilul este omul! ”

    Eu apreciez mult acei oameni care-și fac munca cu pasiune și dăruire, indiferent de domeniul în care-și desfășoară activitatea. Știu să apreciez un om care este croitor și face haine bune, o coafeză care știe să-și facă munca așa cum trebuie, orice...  lucrarea însă trebuie să fie mereu de calitate. În viziunea mea, consider că și scrisul este o lucrare în care este strecurat un pic de dialog cu Divinitatea, adică îți dă stropul acela mai mic sau mai mare de har.

   - Cum aţi descrie drumul succesului în domeniul literaturii? Vine succesul din talent  sau din muncă asiduă? Considerați că armonia interioară este factorul esenţial în a-l obţine?

   

     - Fără muncă, nimic nu se poate!  Pentru un scriitor și nu numai, a avea succes înseamnă să cunoști limba și literatura română foarte bine, ideal ar fi să știi și o limbă străină, ca să poți citi direct scriitorii mari ai lumii. Chiar dacă  acum pare îndeajuns să cunoști Abc-ul calculatoarelor, limbajul acestora, ca să ai succes, trebuie să amintesc că înaintașii noștri nu au beneficiat de această modalitate de a citi  și au fost oameni înțelepți. Se pune adesea întrebarea: ,,Oare, va dispărea cartea în format clasic, sau nu?” Răspunsul meu la această întrebare este NU. Niciodată! Vă dati seama, Biblioteca din Alexandria, cea mai renumită bibliotecă a antichității, ce conținea peste 900000 de pergamente, a fost dată pe foc, ea adunând ce era mai bun în epoca respectivă. Apoi s-a trecut la refacerea ei... Acum bibliotecile lumii sunt tot atâtea izvoare de cunoaștere pentru noi, modalități prin care putem ajunge la acea armonie interioară de care vorbești tu. Un om într-o viață nu poate să citească tot, el trebuie să selecteze cam tot ce-i folosește în domeniul lui de activitate și, desigur, va trebui să opteze pentru cărți ce-l vor ajuta să-și formeze o cultură generală de calitate. De exemplu, un medic citește din domeniul său tot ceea ce apare nou pentru a se instrui,  dar își face și o cultură generală  prin lectură. Eu totdeauna le spun celor cu care mă întâlnesc: ,,Domnule, poți să fii genial, dacă nu ai lectură ești rupt de realitate, ești sălbatic aproape!

    Noi, în secolul acesta pe care-l traversăm, observăm că e aproape de necrezut ca un om să nu aibă un minimum de educație, clasele primare absolvite, ca să se poată descurca, să scrie și să citească măcar. Din păcate, etnia rromă mai este în situația aceasta, de a nu urma cursurile unei școli, însă există  programe ca să-i școlarizeze dacă ei vor și conștientizează că viața li s-ar derula mai ușor dacă ar avea o minimă cultură. Dar nu prea se străduiesc ei să devină prietenii cărților, ai educației școlare, în speță, și rămân ca o pată neagră pentru noi, mai ales când  zic acolo unde se duc:

,, Domnule, sunt român!”

INTERVIU CU SCRIITORUL STERIAN VICOL -PARTEA A III-A

- Se spune că secretul reuşitei este să porneşti la timp în toate. Că graba omului nu-şi are rostul, dumneavoastră ce părere aveţi despre asta?  

- Sigur că e zicala graba strică treaba, dar părerea mea în ceea ce priveşte scriitorul, este că trebuie să pornească pe drumul scrisului atunci când simte că este pregătit. Eu, de exemplu, am pornit cu multe lecturi. Vă spuneam că şi-n timpul orelor, la şcoală, obişnuiam să citesc, ceea ce nu avea legătură cu disciplina respectivă, acumulam informaţii din varii domenii, pentru că un scriitor nu doar literatură beletristică trebuie să citească, el trebuie să acumuleze foarte multe cunoştinţe de cultură generală. Apoi ele se decelează şi se aranjează în creier, iar când soseşte clipa trebuie aşternute pe hârtie.  

Vă spuneam că eu am debutat editorial la 30 şi ceva de ani, pe când alţii debutează la 18-20 de ani. Eu am întâlnit şi exemple din acestea, care au debutat devreme, dar s-au pierdut apoi. Am observat că cei care debutează de timpuriu, ori au într-adevăr geniu, pe care poate să-l salveze tot prin cunoaştere, prin lecturi pot să-l dezvolte sau pot să dea chix. Am avut un coleg care lua premii, acele premii pentru creaţii literare ce se dădeau la nivel naţional pentru pionieri. Am mers odată la tabăra de la Homorod şi acest băiat scria în cinci minute o pagină. Avea acest har, toţi din jur spuneau că acesta e urmaşul lui Marin Sorescu. Ei bine, a făcut facultatea, e medic astăzi şi nu a mai scris de atunci, din timpul şcolii. Am mai aflat de o altă colegă, Îţa Vainer, la fel, scria excelent jurnal, la 12-13 ani, ea a şi debutat în Pagini Dunărene, aveam noi un Almanah când era Regiunea Galaţi, înainte de ’68, deci. A venit în ţară acum un an sau doi şi mi-a mărturisit că nu a mai scris. Cum a terminat liceul ea s-a desprins de pasiunea aceasta a scrisului.