Gânduri despre o carte de
interviuri și autoarea ei
-o altfel de prefață -
Născută la Movila Miresii, scriitoarea Cornelia Vîju,
cadru didactic într-o școală brăileană (care
a tipărit volume de poezii, proză, dar și cărți de eseuri și interviuri), nu a
plecat în lume cum ar fi fost de așteptat, ci a rămas în vatra bunicilor și a
părinților săi, transfigurând, în personaje vii, satul său cu nume de legendă,
viața trepidandă de aici, fiind astfel un cronicar fidel, inspirat de
meleagurile natale.
Volumul de față, reunind
patru interviuri cu tot atâtea interlocutoare, femei brăilene ajunse pe scena
politică actuală, reprezintă un fel de analiză egală cu mărturisirea unor
conștiințe. Un interviu presupune întrebări uneori foarte delicate, pe care
propunătorul/ realizatorul le adresează persoanei intervievate, întrebările
vizând atât probleme legate de activități în folosul societății, cât și
chestiuni de ordin strict personal. Din cele patru interviuri din manuscrisul
ce-l am în față, se desprinde clar faptul că cele patru doamne reprezintă ceea
ce se dorește, mai ales, pentru generațiile de astăzi, un model de viață, o
adevărată lecție de demnitate și un act de înțelepciune și sinceritate pentru
valorizarea vieții prin activități umane.
Răspunsurile celor patru doamne brăilene: Didina Stănescu
- jurist, Niculina Moisescu –economist, Emilia Marilena Meiroșu – profesor și
Carmelia Dragomir Bălănică – profesor universitar, doctor în ingineria
mediului, converg spre un numitor comun și anume: prin implicarea în varii
domenii de activitate, prin pasiune și spirit de echipă , omul, societatea
însăși, poate prospera și evolua. În felul lor, (să nu uităm dictonul francez
,,L’homme est le style / Le style est l’homme”), cele patru
doamne intervievate vorbesc deschis despre
cheia succesului, împărtășind din
experiența lor și a semenilor, fie politicieni, fie oameni de rând, tineri și
vârstnici. Dacă prima întrebare adresată celor patru femei-politician brăilene,
sună: - Cine sunteți și ce loc ocupați pe
scena politică brăileană?, ultima întrebare ( a patruzecea!) este o
invitație deschisă: - Vă rog, adresați
câteva cuvinte acelor femei care își doresc să pătrundă în sfera politicii
actuale.
Răspunsurile au un conținut aproape asemănător, ele
diferențiindu-se doar prin formulare, fapt ce denotă că personajele respective
se deosebesc prin cultură, temperament, inteligență.
Despre dragostea de comunitate și spiritul de echipă, de
pildă, doamna Niculina Moisescu face o comparație aproape perfectă, cu o echipă
de fotbal. Dacă aceasta pierde mereu,
nu-s vinovați jucătorii, ci antrenorul care trebuie să se retragă... Autoarea, în portretul pe care i-l schițează doamnei
economist, spune tranșant: Nu s-a temut să urce în corabie și să iasă
în larg, chiar dacă în marea politicii
era furtună. Și mai departe: Nu
căutăm vinovați, căutăm soluții, stimulând tinerii politicieni.
Fiind
și mame – subliniază
Carmelia Dragomir Bălănică - putem deveni
o forță dacă vom învăța să fim solidare. Aceeași doamnă descopăr că a avut
o frumoasă inițiativă: O carte pentru
fiecare, inițiativă care, îmi place să cred, continuă pe meleaguri
brăilene...
Doamna jurist, Didina Stănescu, printre altele, vorbește
despre cel mai important sentiment pe care trebuie să-l oferim: Dacă iubești oamenii și dacă pentru tine a
iubi înseamnă a dărui – atunci poți să te implici în orice
activitate în beneficiul oamenilor și al comunităților în care trăiesc.
Doamna profesor Emilia Meiroșu ne reamintește, într-un
context potrivit, că: Onestitatea și bunul
simț fac dintr-un om, OM și, de
asemenea, citează cuvintele unui filosof care spunea: Fiecare om este o expresie a propriei sale experiențe, a propriilor
idealuri.
Într-adevăr, cartea este presărată de cuvinte pline de
înțelepciune la care ar trebui să medităm fiecare, dar și de experiențe trăite din
care ar fi bine să se inspire cei tineri și nu numai.
Interviul, spunea cineva, arenă spirituală a două personaje, mai
ales, poate emoționa ca o confesiune, devenind
pentru o clipă cel ce oprește timpul. Poate fi o peliculă, un film chiar cu
stop-cadru, uneori. Intră, oare, interviul în zona literară? El pare a fi
uneori un reportaj liric de confesiuni, mult gustat de cititori. Ba, mai mult,
cred că materialul expus de interlocutori, poate fi dezvoltat de un scriitor
talentat, poate deveni o nuvelă sau - de ce nu?- un roman...
Inițiatoarea
acestor interviuri (nu sunt prea mulți autori care riscă să intre în groapa cu
lei), Cornelia Vîju, dascăl de vocație cum spuneam, publicist și formator
de opinii, scriitor sensibil și gânditor neconformist, cu pasiune și dăruire
creionează pentru fiecare doamnă intervievată, un portret moral și spiritual de
zile mari. Intervievat și eu în urmă cu ceva vreme de aceasta (material apărut
în două reviste de cultură), am răspuns, în final, cu oarecare teamă: Interviul dintre doi scriitori este o
capcană? Eu însumi am provocat dialoguri
cu multe personalități culturale pe teme de: Creație, Credință, Destin acestea apărând în Revista Porto-Franco, al cărei redactor-șef sunt din anul 2000...
Citind paginile acestui volum, în manuscris, îmi dau
seama, încă o dată, că printr-un interviu, în general, se divulgă mai pregnant,
se înțelege mai bine contradicțiile interne ale ființei umane, toate acestea
devenind un echilibru fundamental care înalță frumusețea prin moral și moralul
prin frumusețe.
O asemenea pasiune de a scrie o carte de interviuri, care
se putea intitula chiar și Căutător în
propria viață, merită toată lauda, iar autoarea, Cornelia Vîju, felicitări!
Februarie, 2017 STERIAN VICOL
Galați
Membru al Uniunii Scriitorilor din România,
Redactor-șef al
revistei Porto-Franco
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Nu se înjura şi nu se face spam
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.