Cornelia Vîju, APRECIERI CRITICE

 

,,Încă de la primul volum autoarea încearcă să se impună ca poetă, iar apoi ca prozatoare de certă valoare și originalitate, universul poeziei sale înscriindu-se pe coordonatele generale, în direcția tradiționalistă, cumulând într-un timp scurt experiențe creatoare rafinate. Încearcă și chiar reușește să se cunoască pe sine, o parte de treaptă nouă, dar și o reluare, o ridicare spre expresivitatea plenară a unor constante evidente încă de la primul volum. (...)Este printre puținii autori de proză care, prin interviu, reușesc să realizeze un portret, o carte frumoasă, un roman biografic în cazul de față și de aceea spun că se impune de la sine locul ei în istoria speciei.” (Ion Grigoroiu, scriitor în prefața cărții Interviu cu un aviator, Marian Covache)

,,Născută la Movila Miresii, scriitoarea Cornelia Vîju, cadru didactic într-o școală brăileană, nu a plecat în lume cum ar fi fost de așteptat, ci a rămas în vatra bunicilor și a părinților săi, transfigurând, în personaje vii, satul său cu nume de legendă, viața trepidantă de aici, fiind astfel un cronicar fidel, inspirat de meleagurile natale.” ( Sterian Vicol, Membru al Uniunii Scriitorilor din România, în Cuvântul de început al cărții Interviuri cu femei-politician brăilene)

Dumitru Anghel menționează despre volumul de versuri Poveste de mai... ,,Poveste, așadar, deși termenul este... împrumutat din zona structurilor literare epice, cu trimitere la narațiune, pe care poeta Cornelia Vîju îl îmbracă în fracul de ceremonie al genului liric. Sensul epic deturnat spectaculos spre un miraculos liric, adaugă diezi melodici, pe un portativ cu noi valențe orchestrate magic într-un allegro sentimental, într-o primăvară elegiacă, dedicată romantic, cu toată prețuirea și dragostea, partenerului matrimonial.

O poezie de dragoste, așadar, în limitele convingătoare ale acestei tematici lirice de largă răspândire, de la poeții Văcărești la Mihai Eminescu; de la primele semne ale unei iubiri sincere, până la versurile calde ale unui licean îndrăgostit, într-un adagio sincopat al primilor fiori ai dragostei: ,,Cuprinde-mi tâmplele cu mâine-amândouă/ Și las’ să curgă încet prin ele șoapta ta,/ Eu am să te aștept în dimineți cu rouă/ Lumina-n ochii tăi edenici spre a-mi căuta.” (Iubite)

Lucia Pătrașcu subliniază despre ultimul volum semnat de autoare: ,,Cu iubire pentru tot ceea ce este brăilean, scriitoarea Cornelia Vîju aduce în fața cititorilor noul său volum de interviuri cu oameni remarcabili. A adunat în palmaresul său literar mai multe volume. Începând cu anul 2010 și până în anul 2022, a semnat  un număr de cincisprezece volume, acoperind o paletă largă de creație, amintiri, poezie, proză, monografie și, iată!, interviu. Este a cincea carte de interviuri, fiecare dintre celelalte patru având în paginile sale întâlniri cu oameni importanți, cu profesii diferite, cu caractere diferite, fiecare cu aspirația de a fi folositor locurilor în care trăiește.

A căutat și a găsit oameni remarcabili, care se evidențiază prin realizările lor, împlinindu-și un destin frumos conturat. Scriitoarea Cornelia Vîju are cuvinte frumoase despre oamenii care-i populează cartea: Născuți pe meleaguri bărăgănene, protagoniștii cărții Interviuri cu brăileni remarcabili sunt persoane deosebite care de-a lungul vieții au reușit să schimbe lumea din jurul lor, modelându-și destinele după cum le-au dictat propriile inimi.”