Dragobetele - sărbătoarea iubirii celebrată la Școala Gimnazială Movila Miresii

     Un grup de elevi ai Școlii Gimnaziale Movila Miresii, au consemnat, miercuri, 24 februarie 2016 sărbătoarea Dragobetelui, printr-o activitate  organizată în sala bibliotecii școlare. Sub coordonarea doamnei profesor Florica Munteanu- bibliotecar, aceștia au reușit să pătrundă prin mrejele tradițiilor românești și să descopere cum este surprinsă iubirea în literatura populară.

Din volumul ,,Tradiții și obiceiuri românești”, coordonat de editura Flacăra, elevii au aflat că: ,,Dragobetele are rădăcini foarte vechi, fiind sărbătorit chiar de pe timpul dacilor. Pentru daci, Dragobetele era o divinitate asemeni lui Cupidon al românilor și Eros, al vechilor greci. Dragobetele, numit și Năvălnicul sau Logodnicul Păsărilor, fecior chipeș și puternic, aduce iubirea în casă și în suflet.

Oamenii de la țară își mai aduc aminte de obiceiul de demult al fetelor și al băieților care, în ziua lui Dragobete, se primeneau în haine curate, de sărbătoare și porneau cu voie bună spre pădure, pentru a culege ghiocei, viorele, tămăioasă, pe care le așezau la icoane și le foloseau la diverse farmece de dragoste.

Înspre ora prânzului, fetele porneau în goană spre sat, fuga fiecăreia atrăgând după sine pe băiatul care le îndrăgea. După ce își prindea aleasa, băiatul îi fura o sărutare în văzul lumii, sărut ce simboliza legământul lor de dragoste pe întregul an de zile. De aici și celebra zicală:  „Dragobetele sărută fetele!”

Flăcăii, strânși în cete și fetele obișnuiau ca, în ziua de Dragobete, să își cresteze brațul, în formă de cruce, după care își suprapuneau tăieturile, devenind astfel frați, respectiv surori de cruce. Fiecare tânăr avea grijă ca ziua de Dragobete să nu îl prindă fără pereche, ceea ce ar fi reprezentat un semn rău, prevestitor de singurătate pe întreg parcursul anului, până la următoarea zi de Dragobete. 

Se mai credea că, în această zi, păsările nemigratoare se adună în stoluri, ciripesc, își aleg perechea și încep să-și construiască cuiburile.

Prilej de bucurie și bunăstare, Dragobetele este unul dintre cele mai frumoase obiceiuri străvechi ale poporului român. Probabil că, 24 februarie însemna, pentru omul arhaic, începutul primăverii, ziua când natura se trezește, păsările își caută cuiburi, iar omul participă și el la bucuria naturii.”

,,Uneori ne dorim să sărbătorim iubirea în fiecare zi, gândindu-ne la sentimentul de a iubi tot ceea ce este în jurul nostru, dar atunci când există și o dată în calendar, când fiecare om este răscolit de trăirile inimii, parcă altfel simțim farmecul dragostei”, a spus coordonatorul întâlnirii.

Prezența la această activitate a directorului școlii movilene, profesor Mirela Brezuică a dat o notă aparte, deoarece, fiind profesor de limba română le-a vorbit elevilor despre tema iubirii, cum a fost aceasta abordată în literatura populară, cum reușește mereu sentimentul dragostei să pună stăpânire pe tânărul îndrăgostit și cum, parcă, scara valorilor se schimbă, persoana iubită reușind să ne acapareze simțurile în cel mai plăcut mod.

 Și pentru că activitatea și-a propus să valorifice tema iubirii din literatură, elevii participanți au dat citire la câteva creații populare, observându-se modul de exprimare al sentimentului pur al dragostei, care apare în diferite ipostaze , în anumite etape ale vieții fiecărui om.

Așadar, perspectiva iubirii în literatura populară a fost privită cu ochi iscoditori de către elevele care au încercat să și aștearnă pe hârtie propriile versuri, astfel:

,,Haide mândră la izvor / Când nu ești, eu mor de dor, / Căci te am mereu în gând/ Vreau să fii a mea curând” sau ,,Foaie verde lămâiță, / Ce mai faci tu, măi, Ioniță?/ Dragostea pentru tine-i mare / Vreau să-ți fur o sărutare!” precum și ,,Frunză verde de trifoi/ Dragostea se-mparte-n doi/ Când mă strangi cu drag de mână/ Nu mai dorm o săptămână!”

Un elev a dat citire și unei poezii de dragoste scrise de poetul Mihai Eminescu, observându-se, astfel, diferența de exprimare a sentimentului iubirii în creațiile culte.

Cu siguranță, în inimile elevilor prezenți la această întâlnire au înflorit sentimente de afecțiune pentru cei din jur, au visat cu ochii deschiși și au pictat cu imaginația cele mai frumoase culmi ale dragostei.

Felicitări tuturor participanților pentru clipele unice oferite prin derularea acestei activități.

Cornelia Vîju