Banca Naţională a României în colaborare cu Ministerul Educației
Naționale și universități, derulează o serie de proiecte de sprijinire a
educației financiare adresate elevilor, studenților și cadrelor didactice.
Parte integrantă a activităţii de comunicare externă a Băncii
Naţionale a României, proiectele educaţionale au ca obiectiv creşterea
nivelului de educaţie financiară a publicului, contribuind la o mai bună
înţelegere şi la o evaluare corectă a unor aspecte economice şi financiare.
Mihail Kogălniceanu spunea: „Dacă ţara trebuie să aibă un loc în
concertul Europei, apoi nu va putea ajunge prin industrie, nici prin comerţ,
decât numai prin învăţământ”. Iată unul din cele mai puternice argumente ale derulării unui astfel de proiect educațional.
Reprezentanții Agenției
Teritoriale Brăila, a Băncii Naționale Române, Laura Țupea și Ionuț Manea le-au vorbit elevilor movileni despre acest proiect, susținând o prezentare bine
documentată, dedicată istoriei
leului și a băncii centrale, a elementelor
de siguranță ale bancnotelor românești, prezentare care a vizat și
cunoașterea obiectivelor și funcției BNR.
Proiectul Să vorbim despre bani și bănci se adresează elevilor, a fost iniţiat de către BNR în anul 2011 și este dedicat educaţiei
financiare la nivelul învăţământului preuniversitar.
Prin acesta se urmăreşte însuşirea de către elevi a unor noţiuni
economice de bază şi a unui vocabular financiar-bancar prin folosirea unor
metode formale şi non-formale de educaţie. Principalele tematici educaţionale
promovate se referă la: economisire, credit, dobândă; istoria monedei
naţionale; principalele atribuţii, rolul şi funcţiile băncii centrale;
criteriile şi stadiul procesului de convergenţă a României către zona euro,
cunoscut fiind faptul că în viitorul apropiat și în țara noastră se va folosi
această monedă.
După ce au fost făcute
prezentările și s-a anunțat sediul Agenției BNR Brăila, respectiv strada
Călărașilor , numărul 2, domnul Ionuț
Manea, cu ajutorul unui film, a făcut un
scurt istoric al BNR, pentru a înțelege și elevii rolul acesteia, de ce s-a
înființat, când s-a produs aceasta, urmărind chiar anii când activitatea s-a
intensificat pe teritoriul țării noastre, cum
existau în anumite perioade pierderi financiare deoarece se utilizau multe monede și cum influențele diverse, din punct de vedere
economic, îngreunau schimburile la vremea aceea.
Banca Naţională a României s-a înființat în perioada 17 - 29 aprilie 1880, în prezent este
condusă de un Consiliu de administraţie.
Acesta este alcătuit din 9 membri numiţi de Parlament, cu nominalizarea
conducerii executive, pe o perioadă de 5 ani, cu posibilitatea reînnoirii
mandatului.
Așadar, făcând un
periplu prin istoricul acestei instituții, elevii au aflat că până la
declanşarea Primului Război Mondial, Banca Naţională a României s-a implicat în
susţinerea dezvoltării economiei naţionale, prin volumul creditelor acordate şi
nivelul redus al taxei scontului. De asemenea, alături de guvernul român, a
contribuit în anii 1890-1892 la elaborarea legilor care au consacrat schimbarea
etalonului monetar, prin renunţarea la bimetalism în favoarea monometalismului
aur. Între 1900 şi 1925, statul s-a retras dintre acţionarii băncii, fapt
pentru care BNR a devenit o instituţie particulară privilegiată, dar care avea
aceleaşi responsabilităţi naţionale.
În timpul Războiului de Reîntregire, BNR a susţinut financiar
efortul de război al guvernului român. Evoluţia evenimentelor militare a
obligat Administraţia centrală a BNR să plece în refugiu la Iaşi şi să accepte
transferul tezaurului său la Moscova, fără ca acesta să mai poată fi recuperat.
Imediat după 1918, BNR a trebuit să răspundă altor provocări,
printre care: criza economică postbelică, restabilirea convertibilităţii
leului, unificarea monetară şi extinderea reţelei sale de sucursale şi agenţii
la nivelul întregii ţări. După revenirea statului între acţionarii săi (1925),
BNR a fost implicată în proiectul stabilizării monetare din 1929, în controlul
comerţului cu aur şi devize, precum şi în acţiunile de conversiune a datoriilor
agricole şi în organizarea şi reglementarea comerţului de bancă începând din
1934.
În anii celui de-Al Doilea Război Mondial, BNR a susţinut guvernul
în cheltuielile provocate de acţiunile militare, luând, în acelaşi timp, măsuri
pentru a stăvili inflaţia şi a-şi salva tezaurul propriu.
În partea a doua a prezentării, doamna Laura Țupea a vorbit
elevilor despre istoria leului românesc, când a apărut acesta, necesitatea
existenței lui pentru facilitarea schimburilor în economie. După rapiditatea cu
care se derulau activitățile economice,într-o țară care era în plină dezvoltare,
era nevoie, desigur, de o monedă unică. Prin urmare, BNR a fost înființată în
acest scop, pentru a emite monedă unică recunoscută pe teritoriul României,
pentru a gestiona situația financiară. Astfel a luat naștere leul românesc, iar
circulația lui era unul din obiectivele băncii. BNR este singura intituție în
măsură să emită monedă - leul- moneda noastră națională.
În prezent, BNR, pe lângă faptul că gestionează leul, se mai ocupă și cu supravegherea băncilor și are,
de asemenea, un rol important în partea de statistică, elaborează sondaje și în
baza indicatorilor obținuți publică aceste rezultate care, după cum este firesc,
stau la baza politicilor macroeconomice.
Așadar, rolul BNR este de
a asigura menținerea stabilității prețurilor în economie, de a emite bancnote și monede. Banii și produsele în
economie echilibrează balanța, banca supervizând toate tranzacțiile în valută
de pe teritoriul României sau între
țara noastră și restul lumii.
În domeniul bancar, doamna Laura
Țupea a subliniat că este foarte importantă
încrederea în bani și în bănci, deoarece nimeni nu și-ar depune economiile
într-o bancă care nu inspiră încredere, care nu este destul de puternică pe
piață.
Despre etimologia leului și despre cum sunt bătute la fabricile
englezești primele monede, au mai aflat, cu interes, elevii movileni din
clasele gimnaziale.
Un alt subiect, care a stârnit interesul auditoriului, a fost
prezentarea unui material despre elementele de siguranță incorporate în
bancnotele din polimer pe care le folosim noi, în momentul prezent. Au fost
enumerate și prezentate în imagini elementele de siguranță ale bancnotelor
românești: fereastra transparentă, filigranul, banda iridescentă, cerneala
care-și schimbă culoarea, microperforațiile, imprimarea în relief, imaginea
latentă, microtextul, imprimarea vizibilă în lumina ultraviolet, imprimarea
aurie. Numerele de serie sunt unice pentru fiecare bancnotă și se înscrie ulterior.
S-a reținut că, cu cât are o valoare mai
mare o bancnotă, cu atât are elemente de siguranță mai multe și mai complexe.
La sfârșitul întâlnirii, reprezentanții Agenției Brăila ai BNR au
oferit materiale informative legate de euro și despre economia europeană.
Mulțumim Laura Țupea și Ionuț Manea pentru toate aceste informații
oferite, pentru prezentarea de excepție făcută și pentru momentele interactive
ce le-ați strecurat cu profesionalism pe parcursul activității.
Promitem că vom onora invitația de a vizita sediul Agenției brăilene
BNR și, cine știe? poate astfel o parte dintre noi ne vom orienta către cariere
din domeniul financiar.
Cornelia Vîju
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Nu se înjura şi nu se face spam
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.