Baraba




Mulțimea aclama tâlharul
Și pe Iisus îl condamna,
Sosise vrema ca paharul
Umilinței pân’ la fund să bea.

Norodul nu a stat pe gânduri,
C-acel Baraba mincinos
Era eliberat din lanțuri,
Doar ca să-l lege pe Hristos.


L-a judecat apoi Caiafa,
Că-i împărat vină a găsit
Și l-au batjocorit într-una,
Pe cruce-apoi L-au răstignit.

Azi mă gândesc cu-nfrigurare,
Sfânta iertare-ți cer mereu,
Baraba fără de valoare
Iisuse,  am fost însăși eu!

Cornelia Vîju



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Nu se înjura şi nu se face spam

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.