Tehnologia acestui secol ţi-a deschis noi metode de a comunica: telefonia mobilă şi internetul. Preferi deja în ultimul timp să trimiţi sau să primeşti veşti prin intermediul sms-urilor şi al email-urilor.
Nu mai ai nevoie de
coală albă, stilou şi plic ca să trimiţi o scrisoare şi să aştepţi zile în şir
un răspuns. De acum... navighezi pe calea virtuală a mess-urilor şi
email-urilor. Câteodată poate eşti emoţionat şi nu poţi rosti anumite cuvinte
la telefon, aşa că preferi să foloseşti tastatura calculatorului ca să scrii
cuvinte frumoase, rupte din inimă. Şi... îţi convine, de multe ori pari mai
plin de curaj înaintea unui monitor, decât în faţa persoanei căreia ai vrea să
i te adresezi. Mai mult, ai avantajul de a folosi şi imagini sugestive cu tema
pe care vrei să o comunici şi astfel câştigi un atu în plus, întărindu-ţi spusele.
Şi... aşa se nasc zeci de email-uri, devii
dependent de ele ca de un drog, le scrii odată cu zecile de gânduri în care
dezmierzi persoana iubită. Eşti încântat că prin metoda aceasta i le transmiţi
repede, în fiecare zi, însă mai greu este să suporţi starea trădătoare de
aşteptare a email-ului de răspuns. Uf... şi câteodată vine aşa greu, te face să stai permanent cu ochii pe căsuţa inbox-ului... te frămânţi în mii de
gânduri când răspunsul întârzie.
În aşteptare, evadezi aruncându-ţi privirea
peste fereastra inimii şi cauţi să regăseşti dimineaţa aceea în care picăturile
de iubire vă răcoreau trupurile înfiebântate de îmbrăţişări. Când pielea
răscolită de dragoste îşi lăsa parfumul pe cearşafurile albe de mătase, când
umezeaţi visele cu săruturile voastre.
Iarăşi te simţi inspirat să trimiţi un nou email
persoanei iubite, ca să-i trezeşti simţurile şi... ca să o obligi cumva să se
grăbească cu mesajul de răspuns. Consemnezi cu un clic pe send mesajul şi parcă l-ai compuns din rime acum! Poate pentru că
te-a chinuit aşteptarea veştii sale ... Într-un târziu eşti anunţat de
pliculeţul acela din colţul ecranului de calculator că a sosit şi îl citeşti cu
sufletul la gură. Îl reciteşti pentru a descoperi acele frunze de nufăr ce stau
pitite dincolo de cuvinte şi pe care trebuie să le culegi, ca să întipăreşti pe
ele următorul tău email de dragoste.
Devenind
parte din tine, calea virtuală te acaparează în fiecare zi, ore în şir, este preferata ta. Dacă la serviciu nu lucrezi cu un calculator, aştepţi nerăbdător
să ajungi în liniştea căminului şi să navighezi momente bune prin deliciile
internetului.
Foloseşti
trimiterea email-urilor şi pentru a face diverse anunţuri, pentru a-ţi felicita
prietenii, a comunica cu rudele de la distanţă sau pentru a obţine un job. Însă
cel mai mult preferi să trimiţi prin intermediul său şoaptele tale de iubire,
persoanei dragi. Colecţionezi cu plăcere aceste lucruri mărunte, aceste dulci
nimicuri pe care i le scrii de zeci de ori într-o zi prin mesaje şi care dau un
parfum special relaţiei voastre. Le scoţi din sacul uriaş al inimii, pe care
deja l-ai burduşit de note înalte cu mai mulţi timpi. Le retrimiţi prin mail şi simţi cum radiezi de fericire cu fiecare retrăire
a lor. Iubirea nu cunoaşte limite, te încarcă cu energia sa continuu şi nu-şi
pierde din intensitate. Din contră, parcă mai mult înfloreşte. Topeşte orice
barieră cu zâmbetul său unic.
În fiecare zi preferi să aşezi pulbere strălucitoare peste comunicarea
virtuală cu iubirea şi continui să îi
strângi apoi în buretele sufletului, cu care îi absorbi.
Calculatorul a devenit cel mai fidel prieten al tău.
Cornelia Vîju
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Nu se înjura şi nu se face spam
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.