Tu nu te-ai plictisit să-mi ceri
Perverse pofte și să-ți fac
False plăceri, false dureri...
Plăceri ce dor, dureri ce plac?
Tu nu te-ai plictisit să-mi placi
Ca mică parte din decor
Și să primești când te prefaci
Dureri ce plac, plăceri ce dor?
Tu nu te-ai plictisit să stai
În al răsfățului hamac
Cerând să-ți dau fără să-mi dai
Plăceri ce dor, dureri ce plac?
Tu nu te-ai plictisit de joc
Cerându-mi zilnic să te-ador
Și fără milă să-ți provoc
Dureri ce plac, plăceri ce dor?
Tu nu te-ai plictisit de loc
Să-mi spui că ești un înger-drac
Când mă obligi să îți provoc
Plăceri ce dor, plăceri ce plac?
Tu nu te-ai plictisit puțin
Câte puțin ca eu să mor
Când zi și noapte îți închin
Dureri ce plac, plăceri ce dor?
O superbă poezie, pe care nu am rezistat, să n-o fac cunoscută şi vouă, cititorii blogului meu...
RăspundețiȘtergere