Mamei


Cu dor nestins  mă însoţeşte,
În inimă iubire-mi toarnă-ades,
Privirea ei pasul îmi ocroteşte,
În şoapta-i caldă visele îmi ţes.

La tâmpla-i argintată de o vreme,
Simt cum mă înveleşte-n ruga ei,
Emoţia ce-n sufletul ei geme,
O văd oglindindu-se-n ochii mei.


Atunci când îi dezvălui o dorinţă,
Din suflet despleteşte o poveste
Şi îmi sădeşte-n gând credinţă,
Iar dragostea din piept îi creşte.

Pe mâna sa când îmi aşez sărutul,
Îi simt puternic tremur de iubire
Şi aşa mult îi preţuiesc alintul
E special, e-a mamei glăsuire.


din volumul: ,,File din... copilărie"

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Nu se înjura şi nu se face spam

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.