Din mâna ce
lancea-mi înfige în trup
eu am sorbit stele...
Din timpul ce-n mine îşi face-nalt scut
eu am vânat clipe...
Din ochiul de soare ce-n frunte îl porţi
lumina-n brăţara albă am prins
Azi mâna ta cruce mi-e şi clipa mi-e
semn
şi stelele toate au pierit în eter
şi totul e numai absenţă...
Cornelia Vîju
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Nu se înjura şi nu se face spam
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.