,,Dărnicie” după Mircea Sântimbreanu - Proiect didactic

Proiect didactic

Unitatea de învățământ: Școala Gimnazială Movila Miresii

Data : 02.04.2019

Clasa:  a III -a B

Disciplina: Limba și literatura română

Aria curriculară: Limbă și comunicare

Propunător: Florean  Cornelia

Unitatea de învăţare: Cum gândesc? Ce simt? Cum mă comport?

 Subiectul lecției: Analiza unui text literar; Text suport: Dărnicie după Mircea Sântimbreanu

Tipul lecţiei: consolidare și sistematizare a cunoștințelor

Competenţe specifice :

1.1.  Extragerea unor informaţii de detaliu dintr-un text informativ sau literar accesibil

2.2. Povestirea unei întâmplări cunoscute pe baza unui suport adecvat din partea profesorului;

3.2. Formularea unui răspuns emoţional faţă de textul literar citit

Obiective operaţionale:

Cognitive:

O1 -să citească textul corect, expresiv, fluent și conștient ;

O2- să formuleze întrebări /  răspunsuri referitoare la conţinutul textului;

O3 - să descopere cuvinte cu sens asemănător/ opus unor cuvinte date;

O4- să indice ordinea în care s-au petrecut întâmplările din text;

O5- să își exprime părerea față de atitudinea personajelor din text;    

Psihomotrice:

O6 – să aibă o poziţie corespunzătoare în bancă pe parcursul activității;

Afective:

O7- să manifeste interes față de activitate;

Strategia didactică:

-Metode și procedee: lectura explicativă,explozia stelară, exerciţiul, conversaţia, jocul, eseul de cinci minute, explicația, observarea;

-Materiale:  flipchart, manuale, caietele de lucru și de clasă ale elevilor, fișe de lucru, fișe de evaluare.

Forme de organizare: frontală, independentă, pe grupe.

Locul de desfășurare: sala de clasă

 

Resurse didactice:

Bibliografice:

- Programa şcolară pentru disciplina Limba și literatura română, clasa a III-a, Aprobată prin ordin al ministrului Nr. 3418/19.03.2013 Bucureşti,

- Mihăilescu Cleopatra, Pițilă Teodora, Manual de limba și literatura română, Editura ART, București 2016

- Nuţă,  Silvia , Metodica predării limbii române în clasele primare –Ed. Aramis, București, 2001;

Resurse umane: 20 elevi

Resurse temporale: 50 min.        

Nr. crt.	Secvenţele lecţiei/ timp	Ob. Op.	Strategii didactice		Resurse			Modalităţi de evaluare
			Activitatea învățătorului	Activitatea elevilor	Metode și procedee	Mijloace didactice	Forma de organizare
	1
1.	Moment organizatoric 1 min		Se aeriseşte sala de clasă şi se asigură un climat propice pentru desfăşurarea în bune condiţii a lecției: -pregătirea materialului didactic Verific cantitativ și calitativ realizarea temei.	Elevii se pregătesc pentru activitate, prezintă caietele de teme.		Caietele elevilor	Frontală	Observarea
2.	Captarea atenției 2 min		Elevii primesc o fișă de lucru cu următoarea cerință: Urmariţi săgeata şi  scrieţi fiecare literă în căsuţele de mai jos. Aşa veţi afla titlul lecției de astăzi. (anexă) Elevii primesc fișe cu jocul propus, iar în fața clasei, pe o coală flipchart, voi solicita un elev să scrie soluția.	Elevii descoperă titlul: DĂRNICIE Elevul solicitat iese la panou și completează soluția.	Jocul	Flipchart Fișe cu jocul propus	Frontală	Aprecieri verbale
3.	Anunțarea temei și a obiectivelor operaționale 1 min		Menționez elevilor că astăzi, la ora de limba română, vom continua să rezolvăm sarcini pe textul: Dărnicie după Mircea Sântimbreanu. Vom citi textul și vom rezolva diferite sarcini pe marginea lui. Notez pe tablă titlul lecției.	Elevii ascultă cu atenție obiectivele operaționale.	Explicația		Frontală	Observarea
4.	Reactualiza- rea cunoștințelor 5 min		Propun elevilor o sarcină pe echipe. Fiecare echipă primește câte un bilețel pe care este scris un proverb despre ,,dărnicie”. Proverbele supuse spre analiză vor fi: 1.Fii "model" de poţi în toate,/ Nu la vorbe: ci la fapte! 2,Prietenul adevărat la nevoie se cunoaște! 3.Dărnicia nu înseamnă a da întotdeauna, ci a da când trebuie. 4.Darul nu după mărime, ci după dragoste se prețuiește! 5.Distanţa dintre vorbe şi fapte se măsoară în cuvinte. Elevii vor avea drept sarcină explicara proverbelor primite.	Elevii răspund sarcinilor primite, formulând diverse răspunsuri. 1.Nu sunt valoroase vorbele, așa cum sunt faptele noastre. 2.Prieten adevărat îți este acea persoană care știe să te ajute la nevoie. 3.E bine să fim generoși cu cei din jur, mai ales atunci când aceștia chiar au nevoie de ajutorul nostru. 4.Adevărata noblețe sufletească constă nu în mărimea darului, ci în dragostea cu care-l oferim. 5.Întotdeauna faptele ne reprezintă, nu cuvintele.	Explicația	Fișe cu proverbe	Pe grupe	Aprecieri verbale
5.	Dirijarea învățării 20 min	O1 O2 O5 O5 O3	Propun citirea integrală a textului după care le voi adresa elevilor următoarele întrebări: 1.Unde se petrece întâmplarea? 2. Care sunt personajele povestirii? 3.Despre ce discută cei doi băieți? 4.Ce părere are gazda despre prietenie? 5. Cum se comportă el cu Vintilă? 6.Care este sfârșitul întâmplării? 7.În text, băiatul susține că prietenia înseamnă totul. Precizează argumentele pe care le aduce în sprijinul afirmației. 8.Identifică o situație care contrazice afirmația băiatului. 9. Care este mesajul textului? 10. A dovedit personajul nostru că este un prieten adevărat? Solicit elevilor să completeze fișa cu metoda cadranelor, ale cărei sarcini vor fi: 1.Scrie părerea gazdei despre prietenie; 2.Atitudinea băiatului față de prietenul său; 3.Un proverb despre prietenie; 4.Explicarea titlului; Cer elevilor să găsească cuvinte cu sens asemănător pentru: -tihnă, imbold, prieten, tiptil, dogorea și cu sens opus pentru: -nedumerit, indispus, mărunte, nepăsător, leneș	Elevii vor răspunde la întrebările propunătoarei. 1.Întâmplarea se petrece iarna, în casa unui băiat. 2.Personajele povestirii sunt doi băieți (gazda și musafirul său). 3. Cei doi discută despre ce înseamnă ,,prietenia”. 4.Băiatul-gazdă susține că pentru el prietenia înseamnă dăruire totală. 5. În ciuda celor susținute, gazda se comportă cu indiferență față de prietenul său, Vintilă. 6. Gazda își menține aceeași părere față de prietenie ca la începutul întâlnirii, deși prin comportamentul său, dovedește contrariul. 7. Băiatul susține că ar dărui totul în numele prieteniei, datorită unui imbold interior care-i susține acest sentiment. 8.Atunci când prietenul său, Vintilă, vine să-i ceară patinele, deși i le-a promis, băiatul refuză să-i deschidă ușa. 9. Prietenul adevărat la nevoie se cunoaște. 10.Personajul a dovedit prin comportamentul său că este un fals prieten pentru Vintilă. Elevii rezolvă sarcinile metodei cadranelor astfel: 1.Gazda își exprimă opinia față de prietenie într-un mod exemplar. El susține că dăruiește totul în numele prieteniei. 2.Deși susține că ar face orice în numele prieteniei, băiatul are o atitudine nepotrivită, tocmai atunci când are ocazia să dovedească opinia sa despre prietenie. 3.Nu există avere mai mare ca un prieten adevărat. 4.Titlul textului ne duce cu gândul sentimentul de dăruire, de generozitate față de cei din jur. Cu toate acestea, în text ni se prezintă un moment de falsă dărnicie. Elevii vor rezolva astfel: Asemănător: Tihnă = odihnă Imbold =impuls Prieten = amic Tiptil = pe furiș Dogorea = emana Opus: Nedumerit - clar Indispus - dispus Mărunte - mari Leneș - harnic Nepăsător- interesat	Lectura explicativă Conversația Metoda cadranelor Exercițiul	Manuale Fișe de lucru Fișe de lucru	Frontală Pe grupe Pe grupe Independen tă	Aprecieri verbale  Observarea Aprecieri verbale Aprecieri verbale
6.	Atingerea performanței 5 min	O5	Explică nedumerirea musafirului atunci când gazda refuză să-l primească pe Vintilă.	Elevii  rezolvă sarcina astfel: Musafirul este nedumerit de atitudinea gazdei deoarece acesta și-a exprimat verbal sentimente de dărnicie față de prietenul său Vintilă. Totuși, când Vintilă vine să-i ceară patinele, acesta are o atitudine nepotrivită, refuzând chiar să-i deschidă ușa.	Eseul de cinci minute	Fișă de lucru	Pe grupe	Aprecieri verbale
7.	Realizarea feed-back-ului 7 min	O2	Elevii vor lucra pe 5 grupe, fiecare grupă având drept sarcină alcătuirea unor întrebări care să înceapă cu: -Cine? -Ce? -Unde? -De ce? -Cum? Membrii grupelor vor expune întrebările, iar colegii din echipele celelalte trebuie să formuleze răspunsurile.	Elevii formulează întrebări respectând cerința dată. Cine vorbește despre prietenie? Ce povestește gazda musafirului său? Unde stau de vorbă cei doi prieteni? De ce nu  răspunde băiatul când sună soneria? Cum se comportă gazda când Vintilă vine să-i ceară patinele?	Explozia stelară	Fișă de lucru	Pe grupe	Aprecieri verbale
8.	Evaluarea activității 8 min	O4	Elevii vor primi o fișă de evaluare (anexă) cu următoarele sarcini: 1. Indică ordinea în care s-au petrecut întâmplările din text.        Gazda își expune părerile despre prietenie.           Prietenul gazdei nu este primit în vizită.          Doi băieți stau de vorbă în fața sobei.                 Gazda reia netulburată discuția.            2.Alcătuiți două enunțuri în care să folosiți, pe rând, cuvintele: prieten și darnic. Le explic elevilor baremul de notare al fișei de evaluare. Diferențiat: 1.Transcrie următoarea propoziție. ,,Căută un cuvânt...totul” 2.Alcătuiți două enunțuri în care să folosiți, pe rând, cuvintele: prieten și darnic.	Elevii rezolvă sarcinile din fișa de evaluare astfel: 1. 1.Doi băieți stau de vorbă în fața sobei. 2.Gazda își exprimă părerea față de prietenie. 3.Prietenul gazdei nu este primit în vizită. 4.Gazda reia netulburată discuția. 2. Adesea merg cu prietenul meu la bibliotecă. Colegul meu este darnic de fiecare dată când are ocazia.	Exercițiul	Fișă de evaluare	Indepen- dentă	Evaluare scrisă Evaluare în perechi
9.	Încheierea activității 1 min.		Fac aprecieri asupra modului cum au participat şi au răspuns la lecţie elevii, asupra modului cum s-au realizat obiectivele propuse. Îi anunț tema pentru acasă (ex.2/50 manual) Redactează o compunere cu titlul ,,Prietenie” după planul de idei dat.	Elevii ascultă cu atenție aprecierile individuale și colective ale propunătoarei și își notează tema.	Conversația	Manuale	Frontală	Aprecieri verbale Calificative

FIȘĂ DE EVALUARE

1. Indică ordinea în care s-au petrecut întâmplările din text.

       

Gazda își expune părerile despre prietenie.

         

Prietenul gazdei nu este primit în vizită.

       

 Doi băieți stau de vorbă în fața sobei.

        

 Gazda reia netulburată discuția.

          

2.Alcătuiți două enunțuri în care să folosiți, pe rând, cuvintele: prieten și darnic.

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

FIȘĂ DE EVALUARE

1. Indică ordinea în care s-au petrecut întâmplările din text.

       

Gazda își expune părerile despre prietenie.

         

Prietenul gazdei nu este primit în vizită.

       

 Doi băieți stau de vorbă în fața sobei.

        

 Gazda reia netulburată discuția.

          

2.Alcătuiți două enunțuri în care să folosiți, pe rând, cuvintele: prieten și darnic.

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Proverbe și zicători despre dărnicie!

Fii "model" de poţi în toate,/ Nu la vorbe: ci la fapte!

Prietenul adevărat la nevoie se cunoaște!

Dărnicia nu înseamnă a da întotdeauna, ci a da când trebuie.

Darul nu după mărime, ci după dragoste se prețuiește!

Distanţa dintre vorbe şi fapte se măsoară în cuvinte.

Fișă de evaluare

Diferențiat

1.Transcrie următoarea propoziție.

          Căută un cuvânt și mai cuprinzător, dar se mulțumește cu un gest abia schițat care ar indica ecuadorul camerei și repetă cu tonul jos al emoțiilor înalte... chiar totul!

______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

2.Alcătuiți două enunțuri în care să folosiți, pe rând, cuvintele: prieten și darnic.

_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Fișă de evaluare

Diferențiat

1.Transcrie următoarea propoziție.

          Căută un cuvânt și mai cuprinzător, dar se mulțumește cu un gest abia schițat care ar indica ecuadorul camerei și repetă cu tonul jos al emoțiilor înalte... chiar totul!

______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

2.Alcătuiți două enunțuri în care să folosiți, pe rând, cuvintele: prieten și darnic.

_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Metoda cadranelor (pe grupe)

1.Scrie părerea gazdei despre prietenie;	2.Atitudinea băiatului față de prietenul său;
3.Un proverb despre prietenie;	4.Explicarea titlului;

Fișă de lucru

Găsește cuvinte cu sens asemănător pentru: Tihnă................................................... Imbold............................................. Prieten............................................... Tiptil................................................ Dogorea..........................................

și cu sens opus pentru: nedumerit.......................................... indispus.............................................  mărunte............................................ nepăsător..............................................  leneș....................................................

Găsește cuvinte cu sens asemănător pentru: Tihnă................................................... Imbold............................................. Prieten............................................... Tiptil................................................ Dogorea..........................................

și cu sens opus pentru: nedumerit.......................................... indispus.............................................  mărunte............................................ nepăsător..............................................  leneș....................................................

Găsește cuvinte cu sens asemănător pentru: Tihnă................................................... Imbold............................................. Prieten............................................... Tiptil................................................ Dogorea..........................................

și cu sens opus pentru: nedumerit,.......................................... indispus.............................................  mărunte............................................ nepăsător..............................................  leneș....................................................

Găsește cuvinte cu sens asemănător pentru: Tihnă................................................... Imbold............................................. Prieten............................................... Tiptil................................................ Dogorea..........................................

și cu sens opus pentru: nedumerit,.......................................... indispus.............................................  mărunte............................................ nepăsător..............................................  leneș....................................................

Fișă de lucru – Atingerea performanței (pe grupe)

Explică nedumerirea musafirului atunci când gazda refuză să-l primească pe Vintilă.

Explozia stelară ( Realizarea feed-back-ului)

Formulați întrebări legate de text care să înceapă cu următoarele cuvinte:

 -Cine?

-Ce?

-De ce?

-Cum?

-Unde?

 

                                                                                                              

Urmariţi săgeata şi  scrieţi fiecare literă în căsuţele de mai jos. Aşa veţi afla titlul lecției de astăzi.

 

                             

Dărnicie

 după Mircea Sântimbreanu

Este din nou vacanța de iarnă. Cei doi băieți stau la taifas, lungiți pe covorașul gros din fața sobei de teracotă și sparg lovind ușor cu vătraiul nuci aurite și azvârl leneș cojile pe ușița deschisă. Pe masă, abandonate, figurile de șah fraternizează împăcate de ultima remiză a unui joc foarte dificil. În odaie e o căldură plăcută, iar la ferestrele orbite aproape de o înserare dulce se cern fulgi foșnitori ce plutesc ușor prin văzduh. Ceas de tihnă, de elanuri zvâcnind generos în micile inimi, ceas de spovedanie.

— Nu știu cum sunt alții, glăsuiește emoționată gazda, dar pentru mine prietenia este foarte importantă, înseamnă în primul rând generozitate, mărinimie, dăruire, nu drămuire. Am un prieten? Un prieten bun? Ei bine, simt așa, un imbold, care mă înaripează, care mă face să-i ofer totul... Caută un cuvânt și mai cuprinzător, dar se mulțumește cu un gest abia schițat care ar indica ecuatorul camerei și repetă cu tonul jos, al emoțiilor înalte: TOTUL... chiar totul!

Uite! Acum să-ți dau un exemplu cât se poate de concret. Sunt bun prieten cu Vintilă, nu-l știi? Băiatul tutungiului din colț. Ei bine, crede-mă, să am un tort mare cât munții Himalaya, i-aș da lui Everestul... Dacă, uite, cojile astea mărunte de nuci ar fi mingi de fotbal, i-aș spune: „Ia, Vintilă, câte vrei!“ Dacă toată zăpada asta din curte ar fi halviță sau frișcă, l-aș chema întâi pe el: „Ia, băiatule, ia, prietene, cară cu lopata... Nu te sfii.“ Dacă pe Dunăre ar curge nasturi, șuvoaie de nasturi...

Spovedania e curmată brusc de țârâitul ascuțit al soneriei. Băiatul iese tiptil în hol și se uită cercetător prin ochiul de la ușă. Apoi se întoarce indispus pe vârful picioarelor.

— E Vintilă, zise cu un aer plictisit. Du-te și spune-i că nu sunt acasă. A venit să-i dau patinele mele...

— Păi, nu i le-ai promis? întreabă nedumerit musafirul.

— Ba da, înalță nepăsător din umeri băiatul, dar așa... în general. I-am spus ieri, într-o doară, că dacă... Știu eu, în sfârșit, da, îmi amintesc precis... că, dacă din tot oțelul din lume s-ar fi făcut o singură pereche de patine, lui i le-aș fi împrumutat în primul rând... Negreșit, așa aș fi făcut! Dar nu s-au făcut numai patinele mele din tot oțelul din lume, curmă el brusc discuția.

Se așeză pe covorașul din fața sobei ce dogorea și așteptă ca scârțâitul pașilor musafirului nepoftit să se piardă de-a binelea. Apoi sparge tacticos cu vătraiul o nucă aurită și, zvârlind cojile în jarul roșiatic, continuă cu seninătate aceeași spovedanie:

— Unde am rămas? A, da, îmi amintesc... Așadar, dacă pe Dunăre ar curge nasturi, l-aș chema întâi pe el: „Ia, Vintilă, ia câți poți, ia cu năvodul...“