Proiect didactic
Unitatea de învățământ: Școala
Gimnazială Movila Miresii
Data : 02.04.2019
Clasa: a III -a B
Disciplina: Limba și literatura română
Aria curriculară: Limbă și
comunicare
Propunător: Florean Cornelia
Unitatea de
învăţare: Cum
gândesc? Ce simt? Cum mă comport?
Subiectul lecției: Analiza unui text literar; Text suport: Dărnicie după Mircea Sântimbreanu
Tipul lecţiei: consolidare și sistematizare a cunoștințelor
Competenţe specifice :
1.1. Extragerea
unor informaţii de detaliu dintr-un text informativ sau literar accesibil
2.2. Povestirea unei întâmplări
cunoscute pe baza unui suport adecvat din partea profesorului;
3.2. Formularea unui răspuns emoţional faţă de textul literar citit
Obiective operaţionale:
Cognitive:
O1 -să citească textul
corect, expresiv, fluent și conștient ;
O2- să formuleze
întrebări / răspunsuri referitoare la
conţinutul textului;
O3 - să descopere
cuvinte cu sens asemănător/ opus unor cuvinte date;
O4- să indice ordinea
în care s-au petrecut întâmplările din text;
O5- să își exprime
părerea față de atitudinea personajelor din text;
Psihomotrice:
O6 – să aibă o poziţie corespunzătoare în bancă pe parcursul
activității;
Afective:
O7- să
manifeste interes față de activitate;
Strategia didactică:
-Metode și procedee: lectura
explicativă,explozia stelară, exerciţiul, conversaţia, jocul, eseul de cinci
minute, explicația, observarea;
-Materiale: flipchart, manuale, caietele de lucru și de
clasă ale elevilor, fișe de lucru, fișe de evaluare.
Forme de organizare: frontală, independentă, pe grupe.
Locul de desfășurare: sala de clasă
Resurse didactice:
Bibliografice:
- Programa şcolară pentru disciplina Limba și literatura română, clasa a III-a,
Aprobată prin ordin al ministrului Nr. 3418/19.03.2013 Bucureşti,
- Mihăilescu Cleopatra, Pițilă Teodora, Manual de limba și literatura română,
Editura ART, București 2016
- Nuţă, Silvia , Metodica predării limbii române în clasele
primare –Ed. Aramis, București, 2001;
Resurse
umane: 20 elevi
Resurse temporale: 50 min.
Nr.
crt.
|
Secvenţele
lecţiei/
timp
|
Ob.
Op.
|
Strategii didactice
|
Resurse
|
Modalităţi
de
evaluare
|
|||||
Activitatea învățătorului
|
Activitatea elevilor
|
Metode și procedee
|
Mijloace didactice
|
Forma de organizare
|
||||||
|
1
|
|
|
|
|
|
|
|
||
1.
|
Moment organizatoric
1 min
|
|
Se aeriseşte sala
de clasă şi se asigură un climat propice pentru desfăşurarea în bune condiţii
a lecției:
-pregătirea
materialului didactic
Verific
cantitativ și calitativ realizarea temei.
|
Elevii se pregătesc pentru activitate,
prezintă caietele de teme.
|
|
Caietele elevilor
|
Frontală
|
Observarea
|
||
2.
|
Captarea atenției
2 min
|
|
Elevii primesc o
fișă de lucru cu următoarea cerință: Urmariţi
săgeata şi scrieţi fiecare literă în
căsuţele de mai jos. Aşa veţi afla titlul lecției de astăzi. (anexă)
Elevii primesc
fișe cu jocul propus, iar în fața clasei, pe o coală flipchart, voi solicita
un elev să scrie soluția.
|
Elevii descoperă titlul: DĂRNICIE
Elevul solicitat
iese la panou și completează soluția.
|
Jocul
|
Flipchart
Fișe cu jocul propus
|
Frontală
|
Aprecieri verbale
|
||
3.
|
Anunțarea temei și a obiectivelor
operaționale
1 min
|
|
Menționez elevilor că astăzi, la ora de
limba română, vom continua să rezolvăm sarcini pe textul: Dărnicie după Mircea Sântimbreanu.
Vom citi textul
și vom rezolva diferite sarcini pe marginea lui.
Notez pe tablă
titlul lecției.
|
Elevii ascultă cu
atenție obiectivele operaționale.
|
Explicația
|
|
Frontală
|
Observarea
|
||
4.
|
Reactualiza-
rea cunoștințelor
5 min
|
|
Propun elevilor o sarcină pe echipe.
Fiecare echipă primește câte un bilețel pe care este scris un proverb despre
,,dărnicie”. Proverbele supuse spre analiză vor fi:
1.Fii "model" de poţi în
toate,/ Nu la vorbe: ci la
fapte!
2,Prietenul
adevărat la nevoie se cunoaște!
3.Dărnicia
nu înseamnă a da
întotdeauna,
ci a da când trebuie.
4.Darul nu după mărime, ci după dragoste se
prețuiește!
5.Distanţa dintre vorbe şi fapte se măsoară în
cuvinte.
Elevii vor avea drept sarcină explicara proverbelor primite.
|
Elevii răspund
sarcinilor primite, formulând diverse răspunsuri.
1.Nu sunt
valoroase vorbele, așa cum sunt faptele noastre.
2.Prieten
adevărat îți este acea persoană care știe să te ajute la nevoie.
3.E bine să fim
generoși cu cei din jur, mai ales atunci când aceștia chiar au nevoie de
ajutorul nostru.
4.Adevărata noblețe
sufletească constă nu în mărimea darului, ci în dragostea cu care-l oferim.
5.Întotdeauna
faptele ne reprezintă, nu cuvintele.
|
Explicația
|
Fișe cu
proverbe
|
Pe grupe
|
Aprecieri verbale
|
||
5.
|
Dirijarea învățării
20 min
|
O1
O2
O5
O5
O3
|
Propun citirea
integrală a textului după care le voi adresa elevilor următoarele întrebări:
1.Unde se
petrece întâmplarea?
2. Care
sunt personajele povestirii?
3.Despre
ce discută cei doi băieți?
4.Ce
părere are gazda despre prietenie?
5. Cum se
comportă el cu Vintilă?
6.Care
este sfârșitul întâmplării?
7.În text,
băiatul susține că prietenia înseamnă totul. Precizează argumentele pe care
le aduce în sprijinul afirmației.
8.Identifică
o situație care contrazice afirmația băiatului.
9. Care
este mesajul textului?
10. A
dovedit personajul nostru că este un prieten adevărat?
Solicit
elevilor să completeze fișa cu metoda
cadranelor, ale cărei sarcini vor fi:
1.Scrie
părerea gazdei despre prietenie;
2.Atitudinea
băiatului față de prietenul său;
3.Un
proverb despre prietenie;
4.Explicarea
titlului;
Cer
elevilor să găsească cuvinte cu sens
asemănător pentru:
-tihnă,
imbold, prieten, tiptil, dogorea și cu sens opus pentru:
-nedumerit,
indispus, mărunte, nepăsător, leneș
|
Elevii vor
răspunde la întrebările propunătoarei.
1.Întâmplarea se
petrece iarna, în casa unui băiat.
2.Personajele
povestirii sunt doi băieți (gazda și musafirul său).
3. Cei doi
discută despre ce înseamnă ,,prietenia”.
4.Băiatul-gazdă
susține că pentru el prietenia înseamnă dăruire totală.
5. În ciuda celor
susținute, gazda se comportă cu indiferență față de prietenul său, Vintilă.
6. Gazda își
menține aceeași părere față de prietenie ca la începutul întâlnirii, deși
prin comportamentul său, dovedește contrariul.
7. Băiatul
susține că ar dărui totul în numele prieteniei, datorită unui imbold interior
care-i susține acest sentiment.
8.Atunci când
prietenul său, Vintilă, vine să-i ceară patinele, deși i le-a promis, băiatul
refuză să-i deschidă ușa.
9. Prietenul
adevărat la nevoie se cunoaște.
10.Personajul a
dovedit prin comportamentul său că este un fals prieten pentru Vintilă.
Elevii rezolvă
sarcinile metodei cadranelor astfel:
1.Gazda își
exprimă opinia față de prietenie într-un mod exemplar. El susține că
dăruiește totul în numele prieteniei.
2.Deși susține că
ar face orice în numele prieteniei, băiatul are o atitudine nepotrivită, tocmai
atunci când are ocazia să dovedească opinia sa despre prietenie.
3.Nu există avere
mai mare ca un prieten adevărat.
4.Titlul textului
ne duce cu gândul sentimentul de dăruire, de generozitate față de cei din
jur.
Cu toate acestea,
în text ni se prezintă un moment de falsă dărnicie.
Elevii vor rezolva
astfel:
Asemănător:
Tihnă = odihnă
Imbold =impuls
Prieten = amic
Tiptil = pe furiș
Dogorea = emana
Opus:
Nedumerit - clar
Indispus - dispus
Mărunte - mari
Leneș - harnic
Nepăsător-
interesat
|
Lectura
explicativă
Conversația
Metoda
cadranelor
Exercițiul
|
Manuale
Fișe de lucru
Fișe de lucru
|
Frontală
Pe grupe
Pe grupe
Independen
tă
|
Aprecieri verbale
Observarea
Aprecieri verbale
Aprecieri verbale
|
||
6.
|
Atingerea performanței
5 min
|
O5
|
Explică
nedumerirea musafirului atunci când gazda refuză să-l primească pe Vintilă.
|
Elevii rezolvă sarcina astfel:
Musafirul este
nedumerit de atitudinea gazdei deoarece acesta și-a exprimat verbal
sentimente de dărnicie față de prietenul său Vintilă. Totuși, când Vintilă
vine să-i ceară patinele, acesta are o atitudine nepotrivită, refuzând chiar
să-i deschidă ușa.
|
Eseul de cinci
minute
|
Fișă de lucru
|
Pe grupe
|
Aprecieri verbale
|
||
7.
|
Realizarea feed-back-ului
7 min
|
O2
|
Elevii vor lucra
pe 5 grupe, fiecare grupă având drept sarcină alcătuirea unor întrebări care
să înceapă cu:
-Cine?
-Ce?
-Unde?
-De ce?
-Cum?
Membrii grupelor
vor expune întrebările, iar colegii din echipele celelalte trebuie să formuleze
răspunsurile.
|
Elevii formulează
întrebări respectând cerința dată.
Cine vorbește despre prietenie?
Ce povestește gazda
musafirului său?
Unde stau de vorbă cei doi
prieteni?
De ce nu răspunde băiatul când sună soneria?
Cum se comportă gazda când
Vintilă vine să-i ceară patinele?
|
Explozia
stelară
|
Fișă de lucru
|
Pe grupe
|
Aprecieri verbale
|
||
8.
|
Evaluarea
activității
8 min
|
O4
|
Elevii vor primi
o fișă de evaluare (anexă) cu următoarele sarcini:
1. Indică ordinea în care s-au petrecut întâmplările din text.
Gazda își expune părerile despre prietenie.
Prietenul gazdei nu este primit în
vizită.
Gazda reia netulburată discuția.
2.Alcătuiți două enunțuri în care să folosiți, pe rând,
cuvintele: prieten și darnic.
Le explic elevilor baremul de notare al fișei
de evaluare.
Diferențiat:
1.Transcrie
următoarea propoziție. ,,Căută un cuvânt...totul”
2.Alcătuiți două enunțuri în care să folosiți, pe rând,
cuvintele: prieten și darnic.
|
Elevii rezolvă
sarcinile din fișa de evaluare astfel:
1.
1.Doi băieți stau
de vorbă în fața sobei.
2.Gazda își
exprimă părerea față de prietenie.
3.Prietenul
gazdei nu este primit în vizită.
4.Gazda reia
netulburată discuția.
2.
Adesea merg cu prietenul meu la bibliotecă.
Colegul meu este darnic de fiecare dată când are ocazia.
|
Exercițiul
|
Fișă de evaluare
|
Indepen-
dentă
|
Evaluare
scrisă
Evaluare în
perechi
|
||
9.
|
Încheierea activității
1 min.
|
|
Fac aprecieri
asupra modului cum au participat şi au răspuns la lecţie elevii, asupra
modului cum s-au realizat obiectivele propuse.
Îi anunț tema pentru acasă (ex.2/50 manual)
Redactează
o compunere cu titlul ,,Prietenie” după planul de idei dat.
|
Elevii ascultă cu
atenție aprecierile individuale și colective ale propunătoarei și își notează
tema.
|
Conversația
|
Manuale
|
Frontală
|
Aprecieri verbale
Calificative
|
FIȘĂ DE EVALUARE
1. Indică ordinea în care s-au petrecut întâmplările din
text.
Gazda își expune
părerile despre prietenie.
|
Doi băieți stau de vorbă în fața sobei.
Gazda reia netulburată discuția.
2.Alcătuiți două enunțuri în care să folosiți, pe rând,
cuvintele: prieten și darnic.
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
FIȘĂ DE EVALUARE
1. Indică ordinea în care s-au petrecut întâmplările din
text.
Gazda își expune
părerile despre prietenie.
|
Doi băieți stau de vorbă în fața sobei.
Gazda reia netulburată discuția.
2.Alcătuiți două enunțuri în care să folosiți, pe rând,
cuvintele: prieten și darnic.
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Proverbe și zicători despre
dărnicie!
Fii "model"
de poţi în toate,/ Nu
la vorbe: ci la fapte!
Prietenul adevărat la nevoie se cunoaște!
Dărnicia nu înseamnă a da întotdeauna, ci a da când
trebuie.
Darul nu după mărime, ci după dragoste
se prețuiește!
Distanţa dintre vorbe şi fapte
se măsoară în cuvinte.
Fișă de evaluare
Diferențiat
1.Transcrie următoarea
propoziție.
Căută
un cuvânt și mai cuprinzător, dar se mulțumește cu un gest abia schițat care ar
indica ecuadorul camerei și repetă cu tonul jos al emoțiilor înalte... chiar
totul!
______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
2.Alcătuiți
două enunțuri în care să folosiți, pe rând, cuvintele: prieten și darnic.
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Fișă de evaluare
Diferențiat
1.Transcrie următoarea
propoziție.
Căută
un cuvânt și mai cuprinzător, dar se mulțumește cu un gest abia schițat care ar
indica ecuadorul camerei și repetă cu tonul jos al emoțiilor înalte... chiar
totul!
______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
2.Alcătuiți
două enunțuri în care să folosiți, pe rând, cuvintele: prieten și darnic.
_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Metoda cadranelor (pe grupe)
1.Scrie părerea gazdei despre
prietenie;
|
2.Atitudinea băiatului față de
prietenul său;
|
3.Un proverb despre prietenie;
|
4.Explicarea titlului;
|
Fișă de lucru
Găsește cuvinte cu sens
asemănător pentru:
Tihnă...................................................
Imbold.............................................
Prieten...............................................
Tiptil................................................
Dogorea..........................................
|
și cu
sens opus pentru:
nedumerit..........................................
indispus.............................................
mărunte............................................
nepăsător..............................................
leneș....................................................
|
Găsește cuvinte cu sens
asemănător pentru:
Tihnă...................................................
Imbold.............................................
Prieten...............................................
Tiptil................................................
Dogorea..........................................
|
și cu
sens opus pentru:
nedumerit..........................................
indispus.............................................
mărunte............................................
nepăsător..............................................
leneș....................................................
|
Găsește cuvinte cu sens
asemănător pentru:
Tihnă...................................................
Imbold.............................................
Prieten...............................................
Tiptil................................................
Dogorea..........................................
|
și cu
sens opus pentru:
nedumerit,..........................................
indispus.............................................
mărunte............................................
nepăsător..............................................
leneș....................................................
|
Găsește cuvinte cu sens
asemănător pentru:
Tihnă...................................................
Imbold.............................................
Prieten...............................................
Tiptil................................................
Dogorea..........................................
|
și cu
sens opus pentru:
nedumerit,..........................................
indispus.............................................
mărunte............................................
nepăsător..............................................
leneș....................................................
|
Fișă de lucru – Atingerea performanței (pe grupe)
Explică nedumerirea musafirului
atunci când gazda refuză să-l primească pe Vintilă.
Explozia stelară ( Realizarea feed-back-ului)
Formulați întrebări
legate de text care să înceapă cu următoarele cuvinte:
-Cine?
-Ce?
-De ce?
-Cum?
-Unde?
|
Dărnicie
după Mircea Sântimbreanu
Este din nou
vacanța de iarnă. Cei doi băieți stau la taifas, lungiți pe covorașul gros din
fața sobei de teracotă și sparg lovind ușor cu vătraiul nuci aurite și azvârl
leneș cojile pe ușița deschisă. Pe masă, abandonate, figurile de șah fraternizează împăcate de ultima remiză
a unui joc foarte dificil. În odaie e o căldură plăcută, iar la
ferestrele orbite aproape de o înserare dulce se cern fulgi foșnitori ce
plutesc ușor prin văzduh. Ceas de tihnă, de elanuri
zvâcnind generos în micile inimi, ceas de spovedanie.
— Nu știu cum
sunt alții, glăsuiește emoționată gazda, dar pentru mine prietenia este foarte
importantă, înseamnă în primul rând generozitate, mărinimie, dăruire, nu drămuire. Am un prieten? Un prieten bun? Ei bine, simt
așa, un imbold, care mă înaripează, care mă face
să-i ofer totul... Caută un cuvânt și mai cuprinzător, dar se mulțumește cu un
gest abia schițat care ar indica ecuatorul camerei și repetă cu tonul jos, al
emoțiilor înalte: TOTUL... chiar totul!
Uite! Acum
să-ți dau un exemplu cât se poate de concret. Sunt bun prieten cu Vintilă, nu-l
știi? Băiatul tutungiului din colț. Ei bine, crede-mă, să am un tort mare cât
munții Himalaya, i-aș da lui Everestul... Dacă, uite, cojile astea mărunte de
nuci ar fi mingi de fotbal, i-aș spune: „Ia, Vintilă, câte vrei!“ Dacă toată
zăpada asta din curte ar fi halviță sau frișcă, l-aș chema întâi pe el: „Ia,
băiatule, ia, prietene, cară cu lopata... Nu te sfii.“ Dacă pe Dunăre ar curge
nasturi, șuvoaie de nasturi...
Spovedania e
curmată brusc de țârâitul ascuțit al soneriei. Băiatul iese tiptil în hol și se
uită cercetător prin ochiul de la ușă. Apoi se întoarce indispus pe vârful
picioarelor.
— E Vintilă,
zise cu un aer plictisit. Du-te și spune-i că nu sunt acasă. A venit să-i dau
patinele mele...
— Păi, nu i
le-ai promis? întreabă nedumerit musafirul.
— Ba da,
înalță nepăsător din umeri băiatul, dar așa... în general. I-am spus ieri,
într-o doară, că dacă... Știu eu, în sfârșit, da, îmi amintesc precis... că,
dacă din tot oțelul din lume s-ar fi făcut o singură pereche de patine, lui i
le-aș fi împrumutat în primul rând... Negreșit, așa aș fi făcut! Dar nu s-au
făcut numai patinele mele din tot oțelul din lume, curmă el brusc discuția.
Se așeză pe
covorașul din fața sobei ce dogorea și așteptă ca scârțâitul pașilor
musafirului nepoftit să se piardă de-a binelea. Apoi sparge tacticos cu
vătraiul o nucă aurită și, zvârlind cojile în jarul roșiatic, continuă cu
seninătate aceeași spovedanie:
— Unde am
rămas? A, da, îmi amintesc... Așadar, dacă pe Dunăre ar curge nasturi, l-aș
chema întâi pe el: „Ia, Vintilă, ia câți poți, ia cu năvodul...“
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Nu se înjura şi nu se face spam
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.