Aprins din nou e sfeșnicul pe masă,
Lumina prin odaie se preumblă ,
Privesc tăcută în a noastră casă
Și silueta ți-o zăresc în umbră.
Plutim, purtați pe-ale muzicii note
Visarea ca prin farmec mi te-aduce ,
Dansăm, parfum de bergamote
Își risipește-n noi aroma dulce.
Când îmi fixez privirea spre lumină,
Văpăile se oglindesc în ochii-mi,
Aievea-mi dăruiești privirea ta senină
Pe care lin o cânt apoi pe liră-mi.
O, cât aș vrea să fii acum cu mine!
Să-ți dărui glasul inimii ce-ascultă
Din pântece bătăi de fluturi fine,
Să simți cum, tainic, dragostea-i cernută...
Cornelia Vîju
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Nu se înjura şi nu se face spam
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.