Proiect didactic - Iarna după Mihail Sadoveanu

 

Proiect de activitate didactică online

 

Unitatea de învățământ: Școala Gimnazială

Data: 9 decembrie 2020

Clasa: a II-a B

Propunător:

Aria curriculară: Limba și comunicare

Disciplina: Comunicare în limba română

Unitatea tematică:  Farmecul iernii

Titlul lecției: Iarna, după Mihail Sadoveanu – exerciții aplicative

Tipul lecţiei: consolidare și sistematizare a cunoștințelor

Durata: 35 minute

Locul de desfășurare: on-line, acasă la fiecare elev.

 

COMPETENȚE SPECIFICE

Comunicare în limba română:

1.1. Identificarea semnificaţiei unui mesaj oral din texte accesibile variate

1.2 Identificarea unor informaţii variate dintr-un text audiat

4.1. Scrierea unor mesaje, în diverse contexte de comunicare

 

AVAP:

2.3. Realizarea de produse utile şi/sau estetice combinând materiale uşor de prelucrat şi tehnici accesibile

 

 

Obiective operaționale:

La finalul activității didactice, elevii vor fi capabili:

 

O1. - să citească corect, expresiv, conştient și în ritm propriu textul din manual;

O2. – să răspundă corect la întrebările adresate, referitoare la conţinutul textului;

O3. –să identifice în text propozițiile solicitate;

O4. – să găsească cuvinte cu sens asemănător/ opus celor indicate;

O5 - să selecteze itemul corect din variantele propuse;

afective

 O6. - să manifeste interes pentru activitatea desfăşurată; 

psihomotrice :

  O 7. - să scrie în caiete lizibil şi îngrijit în ritm propriu.

 

Strategii didactice:

1. Metode şi procedee: conversaţia, explicația, exercițiul, brainstorming, chestionarul online;

2.Mijloace de învăţământ (resurse tradiționale și moderne): manual E.D.P, caietele elevilor, flipchart, dispozitive digitale (calculator/laptop/tabletă/telefon), internet, platforma Classroom, aplicația Meet, aplicația DroidCam, aplicația Wordwall, Tablă Jamboard;

3. Forme de organizare a activităţii: frontală, independentă;

4. Forme de evaluare a activității: observarea, aprecieri verbale, chestionarul online, aprecierea colectivă;

       5. Resurse umane: 20 elevi

 

Bibliografie:

-          Manual Comunicare în limba română, pentru clasa a II-a, E.D.P. București

-          Programa şcolară pentru disciplina COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ  pentru Clasa a II-a, nr. 3418/19.03.2013

-          Nuţă, S., (2001),Metodica predării limbii române în clasele primare, Editura Aramis

-          https://manuale.edu.ro/manuale/Clasa%20a%20II-a/Comunicare%20in%20limba%20romana/EDP/#p=60

 

 

Desfășurarea activității

 

Etapele lecţiei	Ob. Op.	Conţinutul știinţific		Strategii didactice			Forme de evaluare
				Metode şi procedee	Forme de organizare	Resurse materiale
		Activitatea învățătoarei	Activitatea elevilor
1. Moment  organizatoric      3 min.		Pregătirea pentru desfăşurarea activităţii: Accesez platforma Classroom, generez o sesiune online cu ajutorul aplicației Meet și trimit invitația elevilor pentru a participa la lecție; Mă asigur că dispozitivele tuturor elevilor funcționează (camera, microfonul, conexiunea la internet); Salut elevii pe măsură ce se conectează și inițiez o conversație plăcută, până la conectarea tuturor elevilor.	Intră pe aplicația Meet și se conectează la lecția inițiată de către învățătoare, accesând butonul ”Participă” Verifică funcționalitatea conexiunii video și audio; Își salută învățătoarea, colegii, participă la conversație.	Exercițiul organizatoric	Frontală	Dispozitive electronice (laptop, calculator, tabletă, telefon) și internet     Platforma Classroom Aplicația Meet
2. Captarea       atenției        5 min.	O1	Propun realizarea unui Brainstorming având ca element central cuvântul ,,Iarna”. La ce ne gândim atunci când spunem Iarna?   În timp ce elevii îmi dau răspunsurile lor, eu le adaug pe flipchart, care este vizibil pe ecranele lor cu ajutorul aplicației DroidCam.	Elevii vor da răspunsuri precum: Om de zăpadă, bulgări de nea, derdeluș, sanie etc.	Brainstorming	frontală	Flipchart   Aplicația DroidCam	aprecieri verbale
3. Anunţarea  temei și a  obiectivelor      1 min.		Anunț tema și obiectivele lecției pe înțelesul copiilor. Vom citi din manual textul ,,Iarna” după M. Sadoveanu și vom rezolva sarcini legate de conținutul acestuia.	Elevii sunt atenți la anunțarea obiectivelor operaționale.	Explicaţia	Frontală
4.Dirijarea activității      14 min.	O2                         O3	Cer elevilor să deschidă manualele la pagina 60 și numesc 2-3 elevi să citească textul. Adresez întrebări pe baza textului citit: 1.Când se petrece întâmplarea?   2.Ce a cerut băiatul lui Moș Irimia?         3.Unde au pornit băieții?     4.Ce i-a învățat Vasile a lui Pânzaru?       5.Cum se simțea băiatul?     6.De ce chiuiau copiii?         Numesc elevi pentru citirea selectivă a următoarelor enunțuri: a)Enunțul în care Tudoriță învață să cârmuiască sania. b)Fragmentul care înfățișează cursa celor doi frați.   Partajez  ecranul laptopului și deschid o tablă Jamboard astfel încât elevii pot vizualiza următoarele exerciții pe care le vor nota și  în caietele de clasă: 1.      Găsiți cuvinte cu același sens: Zăpadă= Troienit= Deal= 2.      Găsiți cuvinte cu sens opus pentru: Bogată –  Înghețat- Mergea -	Elevii deschid manualul la pagina indicată, citesc în gând textul odată cu colegii lor și formulează răspunsuri la întrebările propunătoarei; 1. Întâmplarea se petrece în vacanța de iarnă. 2. Băiatul i-a cerut lui Moș Irimia să-i cioplească o săniuță. 3. Băieții au pornit pe derdeluș, pe costișă, să se dea cu săniuța. 4. Vasile a lui Pânzaru i-a învățat pe băieți cum să conducă săniuța. 5. Băiatul ( Tudoriță) se simțea bucuros. 6. Băieții satului chiuiau de bucuria săniușului. Elevii solicitați citesc enunțurile corespunzătoare din manual. a) ,,Măi, Tudoriță... ca trenul!” b),,După ce bătrânul... chiuind și urlând.”         Elevii notează în caiet execițiile propuse Zăpadă=nea, omăt Troienit= înzăpezit Deal=culme   Bogată – săracă  Înghețat-dezghețat Mergea – stătea	Conversația                 exercițiul	Frontală	Dispozitive electronice    Manual digital   manualele elevilor	Aprecieri verbale
5.Obținerea performanței      5 min.	O4	Solicit elevilor rezolvarea exercițiului- joc din manual: Descoperă cuvintele ascunse în cuvântul ,,fulgerător”.	Elevii scriu exercițiul indicat și-l rezolvă astfel: Fulgerător- fulg/ ger/ fulger/ eră	Exercițiul	Frontală	Caietele elevilor   Tablă Jamboard	Aprecieri verbale
6. Evaluarea  activității      5 min.		Evaluarea se va face prin intermediul unui chestionar postat, al cărui link va fi postat pe chat-ul întâlnirii online. Acesta va conține următoarele întrebări: 1.      Iarna era bogată în: -zăpadă – gheață - sănii 2. Băiatului i-a cioplit o sanie: -fratele Matei -Moș Irimia -un prieten 3. Săniuța mergea la vale: -încet -fulgerător -greu 4. Pe deal băieții satului: -plângeau -cântau -chiuiau 5. Băiatul a învățat să conducă sania de la: -Vasile a lui Pânzaru -bunica -prietenii săi	Elevii vor rezolva chestionarul propus utilizând propriul dispozitiv. La finalul testului rezolvat ei vor primi punctajul. Propunătoarea îi va întreba despre punctajul obținut, iar elevii vor ridica mânuța pentru a confirma la câte din cele cinci întrebări au răspuns corect.	Conversația	Independentă	Aplicația Wordwall	Chestionar online
7. Încheierea activității      2 min.		Fac aprecieri globale asupra participarii copiilor și a modului de lucru pe parcursul orei, anunț pauza și le reamintesc că la fix vom începe următoarea activitate. Le anunț tema: Reprezentați printr-un desen conținutul textului  ,,Iarna” după Mihai Sadoveanu.	Elevii ascultă aprecierile. Își notează tema.	conversația	frontală		aprecieri colective

 

Anexe

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Concursul național de creație literară ,,Fascinația Mării”, ediția a VII-a, Constanța 2020

 Mulțumesc organizatorilor și distinsului Juriu pentru premiul obținut! 

Poveste de mai- poezii 2020

 

 

PREFAŢĂ

Volumul de versuri “Poveste de mai”, Editura Proilavia, Brăila, 2020, semnat de doamna Cornelia VÎJU, este a treisprezecea carte a scriitoarei, după debutul cu placheta “Ancoră la ţărmul iubirii”, apărută la Editura Olimpiada, Brăila, 2010, şi urmată de “Căutător în propria viaţă”, eseuri, la scurt timp; “Despletind şoapte”, poezii; “Interviu cu un aviator”, la aceeaşi editură, în 2011; “Sub pleoapa sufletului”, Editura Proilavia, 2012; “File… din copilărie”, Editura Sf. Ierarh Nicolae, 2013; “Prin poarta copilăriei”, 2014; “Rătăcind pe căile sufletului”, 2016; “Printre rânduri de poveste”, 2016, la aceeaşi editură; “Interviuri cu femei-politician brăilene”, Editura Lucas, 2017; “Istorie şi viaţă jertfelnică în comunitatea movileană” şi “Interviuri cu oameni de succes”, 2018, la aceeaşi editură.

Poveste, aşadar, deşi termenul este… împrumutat din zona structurilor literare epice, cu trimitere la naraţiune, pe care poeta Cornelia Vîju îl îmbracă în fracul de ceremonie al genului liric. Sensul epic, deturnat spectaculos spre un miraculos liric, adaugă diezi melodici, pe un portativ cu noi valenţe orchestrate magic în allegro sentimental, într-o primăvară elegiacă, dedicată romantic, “cu toată preţuirea şi dragostea”, partenerului matrimonial.

Cartea este structurată riguros: “O clipă cât o veşnicie…”, capitolul I, cu 59 de poezii scurte, de-o pagină sau două-trei strofe, în rimă clasică, încrucişată(1-3; 2-4); capitolul II, “Confesiuni”, cu doar 14 poeme, ceva mai ample, şi tot în rimă încrucişată; capitolul III “Din tainele vieţii…”, cu 18 poeme, cu o structură modificată, fără catrenele tradiţionale, într-o dinamică dominată de versul liber, fără strofe, fără rima clasică, încrucişată; în total 91 de structuri lirice, poezii, mai pe româneşte…

Volumul de versuri “Poveste de mai” se deschide abrupt, în bemoli agresivi, pe structura temperamentală dintr-“O clipă cât o veşnicie…”, primul capitol, cu aluzii biblice de început de… Creştinism şi cu personaje apostolice dintr-o biografie ecleziastică: “Tu, Bun Samaritean, pag. 13, pe o tematică erotică, de iubire pământeană, sinceră şi convingătoare: “Din zările terestre priveam nemărginirea, / Te căutam prin clipe în fiecare an, / Astăzi te simt pe unde, cum îmi respiri iubirea / Şi cum încet, m-adulmeci tu, Bun Samaritean!” (Op. cit.); într-un passo doble sentimental: “În murmurul iubirii mă legeni peste lume, / Cu fina-ţi respirare mă-nvălui ca-ntr-un joc, / În Marea Veşniciei arunci tristeţea-n spume / Şi strigi către înalturi că eşti al meu soroc” (Ibidem).

O poezie de dragoste, aşadar, în limitele convingătoare ale acestei tematici lirice de largă răspândire, de la poeţii Văcăreşti la Mihai Eminescu; de la primele semne ale unei iubiri sincere, până la versurile calde ale unui licean îndrăgostit, într-un adagio sincopat al primilor fiori ai dragostei: “Cuprinde-mi tâmplele cu mâinile-amândouă / Şi las’ să curgă încet prin ele şoapta ta, / Eu am să te aştept în dimineţi cu rouă / Lumina-n ochii tăi edenici spre a-mi căuta” (Iubite!”, pag. 15).

Dragostea, simbol erotic, fără precedent, de la mărul oferit ca o tentaţie fără refuz, rămâne singura certitudine şi unicul echilibru al iubirii: “Să ştie o lume întreagă: Tu-mi eşti visul! / La braţul tău, blând pelerin al vieţii, / Eu mi-am propus să merg, s-alung abisul / Să râd şi să mă-mbăt cu roua tinereţii” (“Tu-mi eşti visul”; pag. 27); dragostea, ideal uman, fără limite şi cu semnificaţii determinante, ca-ntr-o “odă a bucuriei” beethoweniene: “Şi ne iubim sfios cum doar în basme / Prinţesele şi prinţii-s făgăduiţi veciei, / Unindu-ne destinul se sting uşor fantasme / Şi peste zare curge o odă a bucuriei” (“Parfum de poezie”, pag. 29).

O declaraţie de dragoste fulminantă, fără constrângeri şi fără rezerve, în limitele unui sentiment uman, ancestral şi permanent: “Te-am aşteptat pe-un pat de visuri şi speranţe, / Cu aşternuturi de mătase te-am cuprins / Ca să-mi fii muză şi, prin versuri, dulci nuanţe / Eu să strecor prin torţe ce-n mine ai aprins” (“Splendoarea iubirii”, pag. 32), cu trimiteri docte şi convingătoare spre “Romeo şi Julieta” şi spre toate vârstele şi cuplurile de îndrăgostiţi: “Tu eşti o poveste, iubite! / Povestea ce-am scris-o demult, / Şoaptele tale vrăjite / Le-adulmec, le sorb, le ascult” (“Tu eşti o poveste, iubite!”, pag. 33), dar poeta are şi explicaţia năvalnicelor gânduri de iubire:  “În grădina mea de visuri, / Stau închise multe cânturi / Şi răsună ale lor glasuri, / Încărcând noi orizonturi” (“În grădina mea…”, pag. 35). Un erotism declarativ în limitele unei patetice îngenuncheri convingătoare: “Ah, noaptea crudă se sfârşeşte! / La pieptul lui mă strâng uşor, / Sunt tot ce-n viaţă el iubeşte / Pe veci în dor îl înfăşor (“Noapte de mai”, pag. 39), doar pentru a convinge că iubirea rămâne singura certitudine a unei împliniri sufleteşti: “Cu tine viaţa pare-o taină, / Pe care-o străbat într-adins / Cu tine port aceeaşi haină, / În care amoru’ ai reaprins” (“Cu tine”, pag. 43).

Şi iarăşi… iarăşi aceeaşi patetică declaraţie de dragoste a Femeii hotărâte să anihileze cerbicia masculină, orgolioasă şi dominatoare: “Cum am putut să simt vreodată / Parfumul vieţii-n lipsa ta? / Mirată mă-ntrebam odată / Şi gândul se tot repeta (“Cum am putut”, pag. 48), şi, mai ales, când o femeie declară ferm: “Sunt fericită astăzi că-n nopţile cu stele / Hălăduiam pe căi cereşti cu tine, / Când îmi spuneai că, de după perdele / De nori, ştii să citeşti destine” (“Sunt fericită…”, pag. 51).

Ca să pluseze apoi şi să-l facă pe bărbatul orgolios să înţeleagă cât este el de important în viaţa unei femei îndrăgostite: “În gândul meu tu eşti un prinţ sălbatic / Venit de peste mări şi peste zări, / În vene-ţi curge sângele carpatic, / Chiar de-ai trăit cândva în alte ţări” (“Aş vrea să-ţi scriu”, pag. 54) şi, ca să fie convingătoare, declară ritos: “Mă chemi sub teiul visurilor noastre / Şi floarea lui pe creştet îmi aşterni, / Îmi strigi: iubita mea din necuprinse astre, / Hai, vino, şi tot seninul tău asupră-mi să îl cerni!” (Iubirea azi în faţa ta aştern”, pag. 63). Convingătoare este şi în replica virilă de bărbat îndrăgostit: “Curg clipe de beţie din ochii tăi angelici / Şi-n cercuri de iubire simţirile-mi ridici, / Te vreau ca visul dulce pe care-l sorb timid / Să nu te-mpart cu nimeni, în suflet să te-nchid” (“Clipe”, pag. 66).

Capitolul “Confesiuni” se deschide cu o declaraţie versificată în vocalize elegiace, de o tristeţe care s-ar vrea recuperată, după orgolioase renunţări: “O, tu, şireată lume, când voi pleca din tine / N-am să îţi cer nimic şi-n loc de rămas bun, / Mă voi dezlega iute de acele jurăminte / Cu care m-ai rugat ţie să mă supun” (“Lumii”, pag. 75), convinsă fiind poeta Cornelia Vîju de gestul său altruist de a fi alături de oameni: “C-am fost prin vers aproape de fiecare-n parte, / Le-am mângâiat tristeţea şi dorul le-am cântat, / Că însăşi poezia mea rămâne mai departe, / O mângâiere dulce pe-un suflet zbuciumat” (Ibidem). Deşi parcă este gata să-şi asume toate necazurile şi toate emoţiile izvorâte din tot felul de spaime şi întrebări fără răspuns: “Se-aud în mine glasuri ce vin din depărtare / Şi-aduc cu-ncrâncenare o mare de întrebări, / Parc’ aşteptând tăcute răspunsuri de iertare, / Căci soarta m-a supus prea multor încercări” (“Glasuri se-aud”, pag. 78).

Dar are echilibrul şi forţa recuperatorie a revenirii la normal, la “limanul” speranţei: “Nu-i timp ca să jelim tot ce ne doare, / Să plângem amintiri ce am trăit / Sau să lăsăm tristeţi să ne doboare, / Să regretăm de câte ori am şovăit” (“Nu-i timp”, pag. 81), pentru că are de partea sa optimismul specific avântului tinereţii: “E timp doar pentru ceasul tinereţii, / Pentru prezentul nostru ce-l trăim, / Prin care noi ne scriem cursul vieţii, / Şi când doar în limbajul dragostei grăim” (Ibidem). Iar explicaţia s-ar afla în echilibrul unei logici elementare, deşi poeta are destule dubii în legătură cu toate complicatele… “inexplicaţii” ale vieţii: “Ades m-am întrebat de locul meu în lume, / De ce nu pot din viaţă să iau ce venerez? / De ce în mersul nostru de vreau ceva anume / Nu-mi este cu putinţă etern ca să păstrez?” (“Ades m-am întrebat”, pag. 86).

Capitolul “Din tainele vieţii…” începe, evident, cu poemul “Copilăria”, omagiul melancolic al celei mai fericite şi nevinovate vârste: “Mi-a bătut în geam copilăria / Şi mi-a spus să ies cu ea în lume, / Mi-a adus în dar chiar pălăria / Încărcată-n jocuri şi în glume” (“Copilăria”, pag. 91), clipa amintirilor celor mai emoţionante, venite şi dinspre Humuleştii romanticului Nică a lui Ştefan a Petrei Ciubotariul şi până la Movila Miresii (locul naşterii poetei Cornelia Vîju). Momente fericite, pe care poeta şi le adjudecă cu regretul că au trecut prea repede: “O, ce repede-ai plecat, copilărie! /Clipa ta de-aş mai putea întoarce! / Să-mi mai prind la piept o ştrengărie, / Care-n poală zâmbet să-mi descarce…” (Ibidem, pag. 92) şi din care răsare nostalgic chipul părinţilor: “Las ochii în pământ de fiecare dată / Când de dojana mamei eu îmi amintesc, / Mi-apare ades în gând adânc îmgrijorată / Şi câte aş vrea, Doamne, să-i povestesc!” (“Mama”, pag. 93).

Şi încheie magistral cu cel mai cald şi mai senin gând omenesc: “Cert tinereţea / ascunsă-ntr-un colţ al inimii / şi trezesc prospeţimea copilăriei / din străfundul fiinţei… / Copilul din mine trăieşte fiecare secundă / cu aceeaşi nerăbdare…” (“Niciodată nu-i târziu!, pag. 110).

“Poveste de mai”, o… poveste despre toate anotimpurile sufletului încărcat de nostalgii de tot felul…

Dumitru ANGHEL