Sunt gândul tău sfios din noapte
Chemat pe-o margine de vis,
Să te învălui în dulci şoapte
Să-ţi sărut chipul de dor nins.
Sunt ochii ageri de luceferi
Mă rogi în trup să îţi pătrund
Şi azi, şi mâine, precum ieri
Şoaptele gurii să-ţi adun.
Sunt iarba crudă care-ţi place
Să-ţi parfumeze-ntregul trup,
Sunt visul care nu-ţi dă pace
Pe pat de-amor vin să te culc...
Cornelia Vîju
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Nu se înjura şi nu se face spam
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.