OMUL SFINŢEŞTE LOCUL - partea I -

Renovarea Bisericii Tuturor Sfinţilor din Movila Miresii

     O vorbă înţeleaptă spune că Omul sfinţeşte locul, ceea ce înseamnă că omul harnic, cu credinţă în Dumnezeu, care pune suflet şi pasiune în tot ceea ce face, reuşeşte să clădească temelii solide în spaţiul unde trăieşte.

  Despre astfel de oameni, care ştiu să sfinţească locuri, să zidească în suflete şi să se dăruiască semenilor, mi-am propus să scriu în acest material.

   Duminică, 18 august 2013, paşii m-au condus către Biserica din satul Movila Miresii,  lo­cul de unde îşi iau pu­terea sătenii, după o săptămână de trudă. Am asistat la slujbă alături de credincioşii movileni, mânată fiind şi de curiozitatea de a vedea cum se desfăşoară slujbele în interiorul unei biserici aflată într-un amplu  proiect de renovare.

    Originile Bisericii Tuturor Sfinţilor, din Movila Miresii, ne poartă în urmă cu 120-130 de ani. Ea a fost ridicată între anii 1888-1892 de către locuitorii acestui sat, sub îndrumarea părintelui Stan Apostol (al cărui trup este înmormântat în interiorul curţii bisericeşti, ce continuă să vegheze chiar şi dincolo de mormânt acest sfânt lăcaş) şi a fost sfinţită în anul 1892 de către Preasfinţitul Episcop Partenie. Pictura a fost realizată în anul 1904 şi restaurată în perioada 1922-1942. În anul 1982 este iarăşi restaurată şi renovată la interior, iar la 2 iunie 1985 are loc resfinţirea  acestei parohii, de către Preasfinţitul Episcop Epifanie Norocel al Buzăului. Exteriorul clădirii a fost consolidat între anii 1991-1992.

  După săvârşirea cu multă iubire şi dăruire a Sfintei Liturghii,  

l-am invitat pe preotul Sinca Marius, unul din cei doi preoţi care slujesc în parohia movileană ( preotul Hornea Stelian fiind cel de-al doilea duhovnic al movilenilor), să ne vorbească despre această lucrare de renovare a Bisericii Tuturor Sfinţilor din satul Movila Miresii.

      Proiectul de renovare a început în anul 2012, chiar după sărbătoarea Paştelui şi anticipăm să-l finalizăm anul viitor, în primăvară. Am pornit în acest demers alături de Consiliul Local Movila Miresii, prin reprezentantul său, primarul Dumitru Panţuru, căruia îi port un deosebit respect şi, pot să spun că, stăm bine cu stadiul lucrărilor, faţă de alte proiecte similare, de prin alte locuri, care se derulează pe perioade mari de timp. Cele mai grele lucrări s-au efectuat deja, s-a realizat structura de rezistenţă, consolidarea, s-a regândit arhitectura, subzidirea, acoperişul şi celelalte lucrări din categoria aceasta. Precizez că greul a trecut, au rămas de efectuat lucrările mai uşoare, care necesită timp pentru a fi finalizate. Ceea ce ţine de exterior, sperăm să finalizăm în următoarele două luni, iar până în primăvară ne vom ocupa de tencuielile interioare. Lucrările care s-au realizat au fost capitale, de fapt, s-a regândit întreaga biserică. Dacă facem o analiză, observăm că acum 120-130 de ani, când a fost clădită această biserică, erau alte tehnici în construcţie, se foloseau anumite materiale, lemnul în principal, care nu au rezistat timpului şi s-au deteriorat. Nu se compară cu tehnica de azi care este foarte avansată . Dincolo de timp, au fost şi multe cutremure care şi-au lăsat urmele peste zidurile acestei biserici. Şi, la fel ca o haină a unui om, din când în când mai trebuie şi ea schimbată, căci se rupe, nu? Până la urmă, totul trebuie înnoit la un moment dat, în viaţa noastră, fie că ne place, fie că nu, iar schimbarea se va produce, cum e şi firesc,  cu multă trudă. Ceea ce obţinem fără muncă se risipeşte la fel de uşor, pe când o lucrare obţinută prin jertfă, capătă  altă dimensiune şi valoare.

   În ceea ce priveşte renovarea interiorului, ne vom ocupa după ce vom încheia lucrările acestea, ale structurilor de rezistenţă, costisitoare, de altfel, ne mărturiseşte preotul Sinca. Va fi un alt proiect care va necesita, după cum este şi firesc, o altă investiţie financiară. Vom întocmi proiectul la timpul potrivit, vom cere aprobările şi sperăm, cu voia Domnului,  să reuşim să finalizăm ceea ce am început. Picturile sunt foarte importante într-o biserică, ele transmit foarte mult, este Biblia transmisă în imagini. Se va aşterne pe pereţii bisericii, nu doar ipostaze şi scene biblice, ci predici fierbinţi, cugetări şi gânduri pline de înţelesuri, pe care credinciosul va trebui să le descopere şi să le tălmăcească. Omul care nu ştie a citi în cărţi, va reuşi să citească în imagini povăţuitoare. De fapt, înclin să cred că transformarea zidurilor şi transformarea sufletească a credincioşilor vor avea loc în acelaşi timp.

     Preotul Sinca  a amintit faptul că, în viaţă,  lucrurile temeinice cer sacrificii.

     Nu ştiam nici chiar eu exact, cât şi cum va trebui să jertfesc pentru a reclădi aproape, această bi­se­rică, după cum v-am spus! Plecasem de la o estimare mai mică, dar, pe parcurs, au intervenit alte şi alte variabile, de care a trebuit să ţinem cont şi care au modificat simţitor costul final al lucrării. Enoriaşii acestei biserici nu cred că conştientizează câtă responsabilitate implică un astfel de angajament, un proiect aşa măreţ. Ei ştiu că preotul trebuie să se ocupe ca să fie totul bine, iar uneori mai pun şi în­tre­bări nepotrivite, unii chiar au solicitări mari şi te judecă dacă nu eşti la înălţi­mea cerinţelor lor. Dacă avem credinţă şi dacă vom fi încrezători, vom reuşi  să clădim aceste locuri sfinte după cum merită movilenii. Totul se rezumă la iubire şi la îngăduinţa dintre noi, să fim  dispuşi să ne ajutăm aproapele, să fim generoşi şi solidari unul cu celălalt.

     În încheierea dialogului pe care l-am avut cu preotul Marius Sinca, i-am cerut să adreseze un mesaj locuitorilor movileni, pe care-i slujeşte cu multă dăruire.

  Sfatul său, pentru movileni şi, nu numai, este să continue să-L iubească pe Dumnezeu, să se apropie permanent de El, fiindcă doar aşa vor reuşi să aibă o viaţă plină de biruinţe.

  Voi continua dialogul despre renovarea bisericilor movilene, alături de primarul movilean, Dumitru Panţuru, de la care vom afla parametrii acestei  investiţii, la cât se ridică ea, cine susţine acest proiect şi, o să-l mai rog, să-mi tălmăcească zicala cu care am intitulat acest material, din punctul de vedere al unui om, care a sfinţit cu propria semnătură destinul comunei Movila Miresii de peste 13 ani.

Cornelia Vîju