Carmelia Dragomir Bălănică, pași pe scena politică brăileană


Anul 2000 este anul în care, purtată de idealul unei echipe puternice, alege să facă politică din convingere, convingere ce a condus-o către Partidul Social Democrat.
Carmelia Dragomir Bălănică lucrează pentru înfăptuirea lucrurilor frumoase, a proiectelor durabile, încercând să dovedească prin fiecare activitate în care se implică că este omul potrivit, la locul potrivit. Persoană elevată, cu o gândire pozitivă și cu o capacitate de comunicare admirabilă, a demonstrat că este o femeie puternică,  dispusă să se implice în proiecte dificile pe care nu oricine este capabil să le finalizeze.
          Pășind în lumea bărbaților - politica - reușește să se impună prin competență,  dar și prin trăsăturile puternice de caracter pe care le deține, devenind astfel un potențial candidat pentru orice funcție din partid. Nu puține au fost momentele când a simțit că timpul se comprimă și n-o lasă să facă tot ce-și propune, dar fiind de fel optimistă și perseverentă găsește mereu resurse interioare pentru a finaliza toate  sarcinile din agendă.
În ziua când ne-am întâlnit, mi-amintesc, am surprins-o lucrând alături de echipa sa la un proiect important și m-am temut ca nu cumva să fi uitat de întrevederea noastră. C-un zâmbet fermecător mi-a răspuns că nu-și uită cuvântul dat, indiferent ce  poate interveni în programul său zilnic, că respectul pentru cei din jur este una din regulile vieții pe care dorește să n-o încalce. Ascultând-o cu câtă plăcere vorbește despre studenții săi, în inimile cărora reușește mereu să aprindă scânteia cunoașterii, îi simt dăruirea și vocația. Pentru o clipă, recunosc, mi-aș fi dorit să mă număr printre ei, ca să pot să  dobândesc un pic din experiența sa profesională, pe care puțini brăileni o dețin la ora actuală.

Cu vocea-i hotărâtă și caldă în același timp, ne deapănă povestea ce-a scris-o până acum pe scena politicii brăilene. A trasat urme valoroase pe unde a trecut,  pe care ni le conturează cu sinceritate și pe care le veți descoperi pe parcursul dialogului nostru.  Chiar de la începutul convorbirii am descoperit că modestia este un sentiment ce nu-i este străin,  deoarece mi-a mărturisit că s-a întrebat de ce am ales să ne fie interlocutoare, pentru că nu se consideră una din femeile importante din politica brăileană  așa cum am numit-o, ci este doar o persoană obișnuită care face parte din marea categorie a populației. A acceptat în cele din urmă să mă susțină în realizarea interviului, nu doar datorită argumentelor enunțate de mine (unul din ele fiind că poate deveni un model demn de urmat pentru alte femei), ci și pentru că n-ar vrea s-o consider o năruitoare de vise. Feministă convinsă, a înțeles repede ce înseamnă pentru mine să scriu această carte și a decis să mă sprijine în acest demers.
Recunoaște că mai sunt destule file albe ce așteaptă să fie scrise în registrul carierei sale  de politician, însă nu vrea să anticipeze cum le va încărca. Este dispusă să lase timpul să-i deschidă oportunitățile lui, iar ea va face alegerile potrivite motivată de prioritățile momentului respectiv.
Și pentru că citeam undeva că de noi depinde ce instrument muzical alegem să găzduim în camera interioară a sufletului, vă invit să cunoaștem politicianul  și, pe alocuri, chiar și omul Carmelia Dragomir Bălănică, iar la urmă să decidem cărui instrument vor aparține notele muzicale ce le vom asculta. Așadar, permiteți-ne să dăm drumul reportofonului și să lăsăm întrebările să pătrundă în orizontul vieții unei femei de o autentică valoare.


 Cornelia Vîju

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Nu se înjura şi nu se face spam