Marul , de Bruno Ferrero

In fiecare dimineata, puternicul si nespus de bogatul rege din Bengodi primea omagiul supusilor sai. Cucerise ceea ce era de cucerit si acum se cam plictisise. In mijlocul poporului, in fiecare zi foarte punctual, venea si un tacut cersetor care intindea regelui un mar.Apoi, tot in tacere, se retragea. Regele, obisnuit sa primeasca daruri mai de soi, cu un gest un pic stanjenit, primea darul, insa, de indata ce cersetorul se intorcea cu spatele incepea sa rada de el, impreuna cu intreaga sa curte.
Cersetorul nu se descuraja. Se intorcea in fiece dimineatza sa depuna in mainile regelui darul sau. Regele il lua si il aseza mecanic intr-un cos aflat langa tronul sau. In acel cos erau toate merele aduse cu dragalasenie si rabdare de cersetor. De acum se acrisera. Intr-o buna zi, maimuta preferata a regelui lua una dintre acele poame si musca din ea, zvarlind-o insa cat colo si scuipand imbucatura la picioarele regelui. Cu surprindere, suveranul vazu iesind la iveala din miezul marului o perla irizata. Ceru pe data sa fie desfacute toate merele adunate in cos si gasi inauntrul fiecaruia cate o perla. Minunat, regele il chema pe straniul cersetor si il lua la intrebari. -Ti-am adus aceste daruri, stapane-raspunse omul-pentru a te face sa intelegi ca viata iti ofera in fiecare dimineata un dar nepretuit, de care insa tu uiti, lepadandu-te de el, pentru ca esti inconjurat de prea multe bogatii. Acest dar este ziua care incepe.



sursa: http://iola-povestiinternationale.blogspot.ro/2011/06/marul-de-bruno-ferrero.html

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Nu se înjura şi nu se face spam